Sunt deosebit de importante rezultatele menite să exemplifice reuşitele muncii politice din lagărul sovietic de prizonieri. Ca urmare, administraţia celui de la Oranki le caută în orice şi le menţionează cu evidentă satisfacţie în raportul din 1950 al responsabililor cu îndeplinirea misiunii bolşevice de război a acestui lăcaş de peCiteşte

Pus în circulaţie din arhivele sovietice ale epocii, un raport al conducerii Lagărului nr. 74 de la Oranki sintetizează informaţii privitoare la activitatea din perioada iunie 1942 – ianuarie 1950 a acestui loc sovietic de detenţie în care ponderea prizonierilor români a fost mereu ridicată. Este vorba despre o dareCiteşte

La sfârşitul lui decembrie 1942 (când Uniunea Sovietică are în detenţie treizeci de mii de prizonieri români – faţă de numai şase mii de germani –, iar cifra românilor creşte vertiginos o vreme, chiar cu peste patru-cinci mii pe săptămână!), L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne ale U.R.S.S., areCiteşte

Între noutăţile pe care le aduce proaspăt înfiinţatul Birou de propagandă politico-militară (organism al C.C. al P.C. (b) unional, destinat, imediat după începerea operaţiunilor militare antisovietice, să concentreze sub o conducerea unică – şi fără intermediere controlată de partid – propaganda politico-militară şi contra-propaganda în rândul trupelor şi al populaţieiCiteşte

Prin inspecţia în discuţie de la începutul lui august 1941 din Lagărul de la Temnicov s-ar cuveni să fie de înţeles, în chip firesc, dat fiind şi că e abia începutul confruntării militare şi, deci, începutul experienţei de organizare şi de gestionare a prizonieratului, o formă de exercitare a controluluiCiteşte

Încă din 1919 – înfiinţată prin hotărârea unui congres al P.C. (b) al U.S. într-o patrie a sovietelor fragilă, cu un partid comunist având motive să se teamă de orice şi mai ales de structurile de putere din stat şi, de aceea, preocupat să-şi extindă şi să-şi fortifice controlul asupraCiteşte

Cu experienţa acumulată în anii ’30 în organizarea şi gestionarea Gulagului (care se spune că ar fi ajuns prin 1937 să aibă o populaţie de două milioane de oameni – mulţi dintre ei urmând să devină, odată cu începerea conflagraţiei mondiale, susţinători importanţi ai producţiei de război a patriei lorCiteşte

Lumea civilizată – în acelaşi timp, paradoxal, mereu războinică ori măcar inaptă să excludă războiul dintre mijloacele de rezolvare a problemelor ei şi din viaţa oamenilor – a găsit o cale de mijloc în a conveni asupra unor reguli prin care să se limiteze cât de cât multele şi feluriteleCiteşte

Sunt numeroase faptele de epocă pregnant semnificative pentru felul atitudinii sovietice faţă de români şi de România, dar măcar unul dintre ele, ţinând de chestiunea prizonierilor de război, se cere readus aici în atenţie. Iată: în vreme ce, privitor la prizonierii germani aflaţi în detenţie în lagărele din U.R.S.S., oficialiiCiteşte

Este fără doar şi poate una dintre problemele mari şi de cuvenit interes ale istoriei noastre fenomenul prizonieratului sovietic şi al detenţiei în lagărele din Răsărit a cetăţenilor români în anii celui de-al doilea război mondial şi în cei următori conflagraţiei. Destul de frecventat de cercetători şi nu numai, darCiteşte