„Lucruri suntem, ce poartă în ele, gânduri ca pietrele, uneori stele, şi totdeauna un dor”  (Lucian Blaga) Ne găsim astăzi în locul în care istoria, „cea mai umană dintre discipline”(Nicolae Iorga), urcă în noi prin spiritul mereu treaz al lui Ştefan cel Mare, voievodul căruia „moartea nu i-a luat simţireaCiteşte

La vremea secerişului, vrednicul lucrător pe ogorul credinţei şi răposatul întru Domnul părintele Ilie Ilisei revine în atenţia cititorilor şi a credincioşilor prin ediţia revăzută şi adăugită a cărţii Osteneli sacerdotale, Princeps Edit, 2009. Şi cum iubirea de părinţi e sfântă, înţelegem de ce, după zece ani, cu binecuvântarea ÎPSCiteşte

 Storojineţ, nume cu rezonanţă în inima românilor interesaţi de propria istorie, graţie lui Iancu Flondor, ctitorul Unirii Bucovinei cu Ţara Mamă, şi nume care li-l evocă pe Alfred Margul-Sperber iubitorilor de literatură, este astăzi reşedinţa raionului cu acelaşi nume de pe malul stâng al Siretului, un oraş dominat de populaţiaCiteşte

Un act de cultură frumos, de ţinută şi „de suflet”- aşa ar putea fi caracterizată manifestarea culturală la care ne referim, organizată în parteneriat de către Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, din Suceava, şi Asociaţia „Universul Prieteniei” Iaşi, la anticariatul cu nume atât de inspirat, deschis de către doamna Luminiţa IgneaCiteşte

Zid pe zid, culoare pe albul desăvârşit al locaşului, adâncit de verdele ierbii şi copacilor şi de albastrul zării, mai aproape de cer decât de pământ, dar totodată clară vederii noastre, icoana Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cu domnitorul arătând un chip de Făt-Frumos întotdeauna tânăr, ne înalţă privirile spreCiteşte

Pe un pământ dăruit de Ştefan cel Mare la 1492 Sfintei Mănăstiri Putna, povesteşte preotul Dumitru Miţiţei, imediat după canonizarea voievodului, a pornit zidirea vieţii sale, a unei biserici care să-i poarte hramul. Piatra de temelie a fost sfinţită în 1995, „biserica a început să lucreze în anul 2000”. Luni,Citeşte

Pe o filieră a generozităţii şi bunăvoinţei având la capete – dacă facem abstracţie de autor şi beneficiar – pe Silvia Strătilă şi Doina Cernica, dinspre Chişinău mi-a ajuns în bibliotecă şi sub ochi de cititor o carte pe cât de interesantă, instructivă şi atractivă, pe atât de atipică înCiteşte

Încercaţi să ajungeţi la impresionanta colecţie de linguri de lemn a foştilor noştri profesori, Elisabeta şi Ioan Ţugui din Câmpulung Moldovenesc, astăzi ocrotită ca ochii din cap de Ion Mateescu şi Elena Mateescu (în imagine cu pictorii Liviu Suhar şi Niculai Moroşan). Participanţii la simpozionul naţional de creaţie artistică „BucovinaCiteşte

Într-o vreme când febra globalizării se impune prin forme tot mai agresive, Petru Bejinariu nu osteneşte să vorbească despre nevoia de a păstra nealterate simbolurile româneşti. O dovedesc cu prisosinţă cele peste 20 de titluri editate, care îl recomandă drept istoric, geograf, biolog şi dintotdeauna om al şcolii, iar înCiteşte

În tinda Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Boian, biserica lui Ion Neculce, cum este cunoscută, basarabeanca Ecaterina Botă stă singură, în picioare, numai cu băieţeii, Daniel în cărucior şi Sebastian lângă ea, cu grijă pentru somnul frăţiorului. Dar şoapta noastră nu-l trezeşte, este ocrotit de melodia slujbei, care răzbate prinCiteşte