Din calendarul popular

Vinerea Mare

Vinerea Mare (14 octombrie) sau Vinerea celor 12 vineri este o sărbătoare pastorală dedicată în trecut unei divinități mitice din Panteonul popular. Biserica ortodoxă a suprapus peste reprezentarea precreștină, din calendarul popular, sărbătoarea creștină Cuvioasa Parascheva, care, treptat, a preluat și atribuțiile zeității uzurpate.

 

Sărbătorea de astăzi era în mediile pastorale ale unei societăți tradiționale un important stâlp calendaristic ce marca sfârșitul sau începutul unor importante activități.
Tradiția românească ne arată că Sfânta Parascheva a fost o fată săracă ce a îndurat supliciul din partea păgânilor pentru credința sa în Dumnezeu, fiind ucisă într-o zi de vineri. De aceea, în orice zi ar cădea această sărbătoare, credincioșii o numesc și Vinerea Mare.
Demult, în această zi se angajau ciobanii pentru iernatul oilor, când turmele plecau în transhumanță sau și în cazul când se practica păstoritul de pendulare dublă, care consta în iernarea oilor în zona fânețelor montane, unde se consuma fânul pe loc.
În satele de deal și de câmpie se deschideau țarinele pentru păstoritul liber, devălmaș, dar cel mai important aspect din viața pastorală (momentul fiind valabil și acum) era slobozirea berbecilor în rândul oilor, de acum începând sezonul pastoral fertil. În satele pastorale, în această zi se săvârșeau diverse acte ritualice de fertilitate și de fecunditate, în speranța unei bune productivități a oilor. Era ziua în care ciobanii se fereau să cioplească ceva cu cuțitul, de teamă ca mieii să nu iasă tărcați, ceea ce le micșora prețul de vânzare. Dimineața, când se sculau ciobanii, se uitau la oi în târlă să vadă cum sunt culcate; dacă erau împrăștiate, se considera că iarna va fi ușoară, iar de erau grupate, se prognoza o iarnă grea și chiar destul de lungă, mai lungă decât în mod normal.
Această zi era printre puținele sărbători în care nu se descânta de boli, pentru că bolile dispar acum de necaz că Sfânta Parascheva nu le-a invitat și pe ele la ospățul său onomastic, aspect ilustrat și în lirica populară: ,,Pe toate la masă le-o chemat, /Numai de boli s-o lepădat, /la ospăț nu le-o chemat, /Lor de ciudă și de banat /Rădăcina le-o secat /Viața lor li s-o curmat”.
Timpul răcindu-se, în prag de iarnă, fiecare om căuta de acum să-și procure cele necesare pentru anotimpul rece, în primul rând îmbrăcămintea groasă, ,,de acum și soarele își cumpără cojoc”.
Cuvioasa Parascheva și o altă Sfânta Parascheva, care cade în calendar la 27 octombrie, alcătuiesc împreună Vinerile, perioada dintre 14-27 octombrie fiind socotită ca una de interdicție pentru semănatul secarei.
Acum, între cele două sărbători se organizau vestitele târguri de toamnă, când se valorificau produsele pastorale, perioadă în care trena simbolică a ritualurilor se manifesta ca o prelungire a simbologiei originare, reiterate ritmic, în veșminte specifice, locale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: