Ori de câte ori simt nevoia de un refugiu în lumea modelelor de viață, a spiritelor înalte din lumea pe care mi-am dorit-o, nu știu de ce, parcă e un făcut, mă opresc tot mai insistent la generația mea. Apărută în jurul anului ’38, punct nodal (mai ales de referință)Citeşte

Este scoborâtor din Udeștii lui Eusebiu Camilar, localitate rurală consemnată pe „harta literaturii române” cu cei mai mulți scriitori ridicați de aici. Amintesc, în treacăt, doar câteva nume numai pentru a-mi susține afirmația, cu scuzele de rigoare în cazul când am omis pe cineva: Eusebiu Camilar, Constantin Ștefuriuc, Mircea Motrici,Citeşte

Am intrat și de data asta în clădirea CN „Nicu Gane” din Fălticeni cu sfială, cu emoție, ba chiar cu smerenie. Dacă stau bine și mă gândesc… și stau, starea mea de spirit din ziua de 10 august a.c. a fost una normală.   În primul rând, intram și pășeam,Citeşte

(5 mai 1940 – 9 ianuarie 2004) În demersul meu de a prezenta modele de viață de pe valea Șomuzului Mic, mă opresc acum la figura luminoasă a diplomatului de carieră Vasile Ciucă, scoborâtor dintr-o familie țărănească din satul Pleșești.   Gheorghe și Mădălina Ciucă, părinții săi, erau fruntași aiCiteşte

În ultima zi a lui Cireșar – 30 iunie –, an de an, eram obișnuiți noi, mânuitorii a „mii de crete și-un burete”, să facem bilanțul a încă unui an de zidire haretiană. În această zi de lumină, sărbătoream „catedra”. „Oameni care au fost”, „Domni Trandafiri”, dialogam dincolo de mormântCiteşte

Cine nu l-a cunoscut sau n-a auzit, dintre credincioși și clerul bucovinean, de „vrednicul purtător de cruce a lui Hristos”, părintele Petrică de la Rădășeni, „cel mai frumos sat din Moldova”?   S-a născut la 6 august 1945 la Pleșești, în familia Aglaiei și lui Vasile Irimescu, gospodari de frunteCiteşte

După 44 de ani de tras la șaibă, cu tibișirul și buretele, mi-a sunat ceasul, c-așa-i piesa, să mă-ntorc la brazdă. Ș-am făcut-o cu mult drag pentru că nici măcar o dată, o singură dată nu am vrut decât să rămân țăran.   Frații mamei, Gheorghe Mihai și Constantin Tomescu,Citeşte

(12 mai 1916 – 2 februarie 2009) Ori de câte ori mă apropii de ziua Întâmpinării Domnului (2 februarie), stolul gândurilor mele o ia hăt, undeva în trecut, către anii de școală ce m-au format ca dascăl de umanioare.   Și parcă e un făcut, mă opresc stăruitor asupra perioadeiCiteşte

Recunosc, aproape cu strângere de inimă, că ori de câte ori am prilejul să vorbesc despre Mihai Eminescu – „poetul nepereche” (și asta se întâmplă tot mai des în ultima vreme) – evit să evoc figura luminoasă a femeii iubite din viața Luceafărului.   Îmi amintesc că, acum câțiva aniCiteşte

Aho! Aho! Opriți pe loc Plugu-n brazdă cu noroc! Și sunați din zurgălăi, Să se știe peste văi, Că venim din Vulturești, Spate-n spate cu Bunești, Cu Bosanci și cu Udești, Cu Liteni și Preutești Și-am venit îndata mare, Să vă facem o urare Într-o zi de sărbătoare, Poate chiarCiteşte