L.D.CLEMENT
(Doar) cine nu munceşte nu greşeşte!
Am căutat să mă documentez, să aflu de la cine, de unde, când, de ce… a pornit să cutreiere lumea proverbul acesta, potrivit a fi zis mai cu seamă atunci când este vorba despre greşeală (decât despre muncă). Şi am ajuns numai la rezultate parţiale (însă o mai fi de cercetat?), cum că percepţia e că greşelile sunt „inerente activităţii umane” (adică fac parte din aceasta!), că doar persoana care nu-şi asumă riscuri e scutită de greşeală; că greşelile sunt parte a procesului de învăţare, că evitarea greşelii (dar să învăţăm din greşeli!) e chiar obstacol în calea progresului. Etc.
Am găsit necesare micile cugetări pe scurt reproduse mai sus după ce, de curând, îl ascultăm pe dl Dan, preşedintele României, spunând că guvernul, presat de nevoie şi de timp, „a făcut şi greşeli” în ce priveşte luarea măsurilor de austeritate. Acum depinde de noi, „publicul”, dacă vorbele lui ar însemna (şi) un regret exprimat cu onestitate de prim-cetăţean ori numai o indicare a vinovatului, cu spălare de mâini. Altfel, preşedintele a dat de înţeles că doreşte, într-o perspectivă, repararea greşelilor respective (…tare ne-ar fi plăcut să ştim dacă el le crede greşeli pe alea pe care le considerăm şi noi!), rămânând însă neclar dacă-şi asumă în chestie şi o altă misiune decât aceea de prim-spectator. Din păcate, spectacolul continuă cu luare de măsuri, nu cu reformă autentică aşa cum, din greşeală, prevedeam unii dintre noi.
Comentarii