Super-anul electoral 2024, care se va încheia la jumătatea lui mai, a încărcat nota de plată a României pentru mulţi ani, prin darurile „pe datorie” la care a recurs PSDNL, ce au împins deficitul bugetar la 8,6 – 8,7% din PIB.
La sfârşitul anului trecut, agenţia Fitch anunţa confirmarea ratingului datoriei României la „BBB-”, dar schimba recomandarea de investiţie de la stabil la negativ.
Vineri seară, la rândul ei, agenţia Standard & Poor’s (S&P) a menţinut ratingul la „BBB-/A-3” şi a înrăutăţit perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investiţiilor.
S&P a atras atenţia asupra situaţiei politice, care va întârzia consolidarea bugetară. „În absenţa unor măsuri suplimentare, ne aşteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăşi 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu”, se arată în comunicatul de presă al agenţiei.
Moody’s este următoarea agenţie care urmează să anunţe situaţia ratingului României, care se află încă la „Baa3” cu perspectiva stabilă.
Înrăutăţirea notelor acordate ţării noastre se reflectă în creşterea dobânzilor la care se poate împrumuta guvernul atât din piaţa locală, cât şi externă.
Joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat, cu scadenţa în ianuarie 2026. Valoarea programată a emisiunii a fost de 800 milioane lei, însă Finanţele au decis să se împrumute cu 1,307 miliarde lei pentru care va plăti dobândă medie anuală de 7,03%.
Statul şi-a propus să atragă în ianuarie circa 5,8 miliarde lei şi s-a împrumutat deja de la începutul anului cu peste 4,8 miliarde lei.
Decizia BNR de a menţine rata de referinţă de la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024, dar şi împrumuturile directe de la bănci la care recurge Trezoreria, care au înjumătăţit lichiditatea din piaţă, la 20 – 30 miliarde lei, cât şi nivelul ridicat al inflaţiei, care nu coboară sub 5%, sunt tot atâtea motive pentru dealeri să ridice nivelul indicilor ROBOR, ceea ce afectează buzunarele celor care au luat credite înainte de mai 2019.
Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a urcat de la 5,94 la 5,96%, faţă de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,01 la 6,02% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,12%.
Monitorizarea pieţei şi intervenţiile punctuale ale BNR ţin cursul euro sub 4,9783 lei, maxim istoric atins în 19 mai 2023. Joi, media monedei unice a scăzut de la 4,9768 la 4,9763 lei, iar cotaţiile au stagnat la 4,976 – 4,977 lei.
Poziţia moderată a preşedintelui Trump la începutul mandatului său în privinţa majorării taxelor la importurile din China şi Uniunea Europeană, au depreciat dolarul, a cărui medie a scăzut de la 4,8238 la 4,7609 lei, şi a urcat joi la 4,7792 lei. Evoluţia descendentă poate continua şi săptămâna aceasta, după ce euro a crescut vineri la 1,0412 – 1,0523 dolari şi a închis piaţa americană la 1,0493 dolari.
Preţul gramului de aur a atins joi un nou maxim istoric de 422,7614 lei. Tendinţa ar putea continua şi în zilele următoare, uncia crescând vineri până la 2.786,20 dolari.
Bitcoin a atins lunea trecută un maxim de 109.024 dolari, nivel pe care nu l-a mai depăşit în următoarele şedinţe.
Analiza cuprinde perioada 20 – 24 ianuarie.
Comentarii