Motto: „Din brazda scrisului, răsare viitorul” (Victor Cobzac)
Miezul de ianuarie a dat în clocot, sub semnul „chemării sângelui”, în ciuda timpului calendaristic, înfierat de cele minus 20 de grade. Seninul străpunzător din oglindirea zăpezilor, proaspăt căzute, s-a aşternut, în taină, pe filele cărţilor abia ieşite din umbra tiparului, tocmai pentru a înveşnici cuvântul: „Slova dăinuieşte, mâna putrezeşte…” (Ion Popescu Duhovnicul, septembrie, 1929).
Salonul Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă” a adunat generaţii de oameni de cultură la distanţă atât de mare de existenţa lui terestră” (PIM).
„…Atât rămâne după fiecare pe lumea asta: binele ce l-ai făcut altora. Încolo, totul e praf şi cenuşă pe care le spulberă vântul” mărturisea Ion Grămadă, la Cernăuţi, în 1914. Ion Grămadă (1886-1917) a fost un scriitor, istoric şi publicist bucovinean, căzut pe câmpul de luptă, în Primul Război Mondial. S-a născut la 3 ianuarie 1886 în satul Zahareşti din Suceava, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar. După studii la Universitatea din Cernăuţi, devine doctor în litere, specialitatea istorie, la Universitatea din Viena (1913). Publică nuvele, schiţe şi evocări, studii şi cercetări istorice, înfiinţează gazeta „Deşteptarea” din Cernăuţi (1908) şi este redactor la diverse jurnale ale vremii. În 1916, după implicarea României în Primul Război Mondial, cere să fie trimis în linia întâi a frontului. La comanda unui pluton de Vânători de munte, cade în luptă, la 27 august 1917, pe câmpul de la Cireşoaia, în timpul unui asalt al trupelor române. S-a spus că „Eroul ni l-a răpit atunci pe scriitor”. Moare la 31 de ani, fără a se bucura de roadele unei opere încheiate. Dicţionarele sau istoriile literare îl încadrează în curentul semănătorist care era al generaţiei sale. Nuvelele din periodicele timpului dezvăluie „o scriitură matură, vitalistă, o tensiune a misterului specifică literaturii Europei Centrale, cu trăsături psihologizante şi o rară ştiinţă a portretului”. După eforturi notabile pentru antologarea textelor sale, scrierile lui Ion Grămadă îşi aşteaptă publicarea integrală…
Cele două zile de omagiere a eroului şi scriitorului Ion Grămadă, desfăşurate la Casa de Cultură de la Fundu Moldovei, în miezul unui ianuarie aprins, „au fost două zile de sărbătoare a cuvântului scris şi rostit, întru omagierea celui care a fost Ion Grămadă – scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, supranumit Eroul Bucovinei. Ion Grămadă, fratele bunicii materne Porfira Grămadă Fărtăiş” ne-a mărturisit directorul Salonului, un adevărat avocat al culturii, Limona Rusu. Fără să accepte vreo amânare, în ciuda timpului potrivnic, care i-a răpit mama, pe Cornelia Atănăsoaei, Limona Rusu a organizat acest festival „în memoria bunicii mele şi a mamei mele, pentru a nu vedea mercantilismul, răutatea şi suficienţa acestei lumi”.
Prima zi: Sub semnul lui Ion Grămadă, Unirea a fost posibilă…
„Renaşterea României nouă nu va veni din cafenele, ci din tranşee, după cum renaşterea omenirii a ieşit din groapa de pe Golgota.” (Ion Grămadă)
Salonul Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, ediţia a II-a, 2024, Fundu-Moldovei, a fost organizat de Societatea Culturală Apollon – România, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina şi Academia Internaţională de Literatură şi Artă.
După deschiderea oficială, realizată de ambasadorul cultural al Convenţiei ONU, la Geneva, scriitorul George Călin, şi de directorul Festivalului, avocatul şi scriitorul Limona Rusu, prima parte a zilei a stat sub semnul evocării personalităţii lui Ion Grămadă, portrete realizate, cu vocaţia miniaturistului, de col. (r.) Ion Abutnăriţei şi de col. (r.) Vasile Aioanei, care au reuşit o radiografiere a Bucovinei, prin evocarea unui erou, a unui istoric, a unui scriitor, Ion Grămadă, care s-a sacrificat în Marele Război şi a murit cu gândul la Bucovina pentru că „Eu nu vreau ca Bucovina să meargă ca o cerştoare în Regatul României, eu vreau să meargă demnă, pe baza aportului de sânge dat de bucovineii săi”, cum însuşi mărturisea.
Propunând o galerie de portrete ad hoc – un gest artistic din partea Domniei Sale, maestrul Mihai Pânzaru-PIM, ofiţer al artelor, intelectual rafinat, spirit mereu treaz şi „singurul bărbat din urbea Sucevei care ştia să poarte o eşarfă”, a adus „un bob de veselie” şi un grăunte de tristeţe istorică, iar „vocea inteligentă a Sucevei”, Mihaela Popescu, a făcut să vibreze coarda şi glasul, la umbra eroului de la Cireşoaia.
De pe plaiul pe care şi-a dat viaţa Ion Gramadă, din locul „cu povestea scrisă”, a venit „omul care arde la propriu pentru cultura română”, Gheorghe Baciu, primarul staţiunii Slănic Moldova, „băiatul sobarului”, mândru că „în fundul grădinii bunicilor mei a murit Ion Grămadă”: „Tata încălzea casele oamenilor şi eu încerc să încălzesc inimile oamenilor”.
La îndemnul artistic al poetei Limona Rusu – „Nu îngropaţi visarea / cuvintele sunt făcute să pâlpâie / precum felinarul în noaptea perpetuă / să fie vara arzând de patimi şi şoapte faste. / Nu îngropaţi inima/nu faceţi comerţ cu răsărituri / nu pricepeţi libertatea şi nici pe Diogene / umblaţi bolnavi după căpătuială / iar spiritul vostru colindă supus după nefericire” – iubitori şi truditori ai scrisului, membri ai Societăţii Culturale „Apollon”, membri ai ASATD (Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din ara Dornelor) Vatra Dornei, membri ai cenaclurilor „Transfrontalier” Suceava – Cernăuţi, „ara de Sus” Câmpulung Moldovenesc, „Nectarie” Vama, „Nicolae Labiş” Fălticeni Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Mugurel Sasu, Gabriela Braha, Alina Andruhovici, Viorica Cornea (câştigătoarea Trofeului „Ion Grămadă” de anul acesta), Ionica Bandrabur, Victor Cobzac, Geta Lipovanciuc, toţi, care au ars până la Cuvânt, pe pagina albă, s-au unit sub semnul altei personalităţi, Ion Grămadă, „o altă rană deschisă pe trupul ţării…” (Victor Cobzac).
Decernarea premiilor literare, la secţiunile de poezie şi eseu, a avut loc în a doua parte a zilei când, la acest „minunat ospăţ al cuvântului” (Viorica Cornea), toţi cei prezenţi, din România, Basarabia şi nordul Bucovinei, care respirau româneşte, „s-au odihnit sub tricolor” (Carolina Jitaru) şi au sărbătorit limba română ca pe o primăvară, „într-o zi cu mai multe zile” (Gheorghe Bodnariuc), pentru că „toţi suntem din patria limbii române” (Nicolae Şapcă, câştigătorul Premiului Naţional de Poezie, „Nichita Stănescu – „Să porţi în notiţa biografică premiul naţional „Nichita Stănescu” obligă!”).
Înfruptându-se, apoi, dintr-un alt limbaj universal, Muzica, cu mic, cu mare, au plecat în căutarea „dorului”, pe un imaginar fir al Ariadnei, întins, cu măiestrie, de artista Daiana Ivaşcu: „M-am tot dus, m-am dus în lume, / Să-i găsesc la dor un nume…”; „Multe doruri sunt în lume, / Dar nu au acelaşi nume…”; „Numai unul are nume, / Mama… şi-i nemuritor…”.
Când lumina zilei se lăsa copleşită de misterele nopţilor de iarnă, Corala „Academica”, sub bagheta fermecată a dirijorului, prof. Emil Forfotă, a prezentat, la un înalt nivel, un colaj de melodii patriotice, religioase, populare.
Dialogul muzical a continuat până când toţi cei prezenţi au învăţat lecţia fericirii, predate de „un vultur cu glas de privighetoare” – cum a descris-o Victor Cobzac pe Carolina Jitaru, iar versurile poeţilor Grigore Bostan, Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâţeanu, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Nicolae Şapcă, Vasile Bâcu, Vitalie Zâgrea, Elena Mariţa, Valentina Tanas…, puse pe muzica sufletului, ne-au făcut, pe fiecare în parte, să exclamăm: „Eu cred în fericire…”
A doua zi: Sunetul muzicii a vindecat rana deschisă a istoriei…
„În numele Bucovinei, în numele ţării noastre, ne-am adunat. O simţim în inima noastră, ea stă în mijlocul nostru, o vedem sfâşiată, sângerând din mii de răni, în agonie…” (Ion Grămadă)
În cea de a doua zi a avut loc Concursul de interpretare muzicală, la care au participat grupuri vocal-instrumentale formate din elevi ai şcolilor din localităţile Fundu Moldovei, Colacu, Câmpulung Moldovenesc, Breaza, Moldova Suliţa. Juriul a fost format din: Ionica Bandrabur, Vasilica Mitrea, Viorica Cornea, Lăcrămioara Teodorescu, Elvira Răceală. Au evoluat în concurs: Grupul vocal al Şcolii Gimnaziale Moldova Suliţa, îndrumat de prof. Loredana Ştefania Blidari, Macovei Ioana, elevă în clasa a VI-a, prof. îndrumător Loredana Ştefania Blidari, Grupul vocal al Şcolii Gimnaziale Breaza, îndrumat de prof. Loredana Ştefania Blidari, eleva Şcolii Gimnaziale Breaza-Hauca Alexandra, clasa a III-a, prof. îndrumător Geta Zbranca, eleva Şcolii Gimnaziale Breaza – Hreniuc Petruţa, clasa a IV-a, prof. îndrumator Tudoriţa Costachescu, elevul Şcolii Gimnaziale Breaza – Lesenciuc Petru-Sorin, clasa a VI-a, prof. îndrumător Loredana Ştefania Blidari, eleva Şcolii Gimnaziale Breaza – Lucaniuc Diana-Maria – clasa a VI-a, Grupul vocal al Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei, îndrumat de prof. Loredana Ştefania Blidari, elevul Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei Porcuţan Dănuţ, clasa a VIII-a, prof. îndrumator Tudoriţa Costachescu, prof. coordonator Loredana Ştefania Blidari, eleva Şcolii Gimnaziale „Traian Popovici” Colacu Flocea Elena, clasa a VIII-a, prof. îndrumator Grosu Romeo Constantin, Grupul vocal al Şcolii Gimnaziale „Traian Popovici” Colacu, îndrumat de prof. Loredana Ştefania Blidari, eleva Şcolii Gimnaziale „Traian Popovici” Colacu Flocea Elena, clasa a VIII-a, profesor îndrumător Loredana Ştefania Blidari, eleva Şcolii Gimnaziale „Traian Popovici” Colacu Ioja Denisa, clasa a VIII-a, prof. îndrumator Loredana Ştefania Blidari, Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, prof. îndrumător: Iustina Horga.
După evoluarea în concurs, Ansamblul Colegiului Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, coordonat, trup şi suflet, de Iustina Horga, ne-a oferit un minunat recital de cântec, dans şi poezie: solişti vocali – Mihai Ţurcanu, Ştefania Sârbu şi Andrei Nicăi, solişti instrumentişti – Boboc Teodora, Achiriloaie Simion, Cazan Robert, Dragoş Bereş, Federico Doroftei, Frigare Alexandru, Chifan Alexandru.
O adevărată lecţie de patriotism a fost programul artistic susţinut de Grupul vocal-instrumental „Piatra Şoimului” din Câmpulung Moldovenesc, coordonat de Virgil Macovei şi de Nelu Peiu.
Grupul Vocal „Anachron”, condus de Irina-Maria Niga, a evocat „ideea de a fi în afara timpului, iar sunetul nostru a reflectat o călătorie captivantă prin epoci muzicale diverse. Abordăm lumea sonoră cu pasiune şi dorinţă puternică de a comunica emoţii. Fie că interpretăm un madrigal delicat sau aducem o notă contemporană, ne străduim să creăm o experienţă memorabilă pentru publicul nostru” (Irina-Maria Niga). (Va urma)
LUMINIŢA REVEICA ŢARAN
Comentarii