Aula „Eugen Lovinescu” a Colegiului Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni găzduieşte expoziţia „Unirea Principatelor Române” realizată de Asociaţia Fălticeni Cultural în parteneriat cu organizaţiile Pro Memoria Historia, Asociaţia Spirit Liber şi Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni. Sunt prezentate publicului 50 de exponate, documente autentice, fotografii, cromolitografii şi obiecte istorice din perioada şi post perioada Alexandru Ioan Cuza, care aparţin colecţionarului Robert Obreja din Piatra Neamţ.
Vernisajul expoziţiei „Unirea Principatelor Române” a avut loc marţi, 23 ianuarie. Despre săbii care au fost folosite în marele bătălii din istorie, săbii de excepţie ale marilor case regale din Europa, manuscrise, medalii şi imagini de la evenimentele istorice a vorbit colecţionarul Robert Obreja, cel care a dorit să împartă bucuria de a prezenta o mică parte din obiectele şi imaginile cu care s-a făcut Unirea de la 1859 cu fălticenenii.
„Colecţia mea conţine peste 4.000 de exponate cu valoare istorică naţională şi internaţională. Implicarea noastră în actul educaţional a început în urmă cu patru ani prin prezenţa în spaţii de interes naţional, cum ar fi muzee, centre culturale. Astăzi am onoarea de a fi la Fălticeni, la invitaţia preotului Liviu Mihăilă şi a domnului director Codrin Benţa, cu peste 50 de exponate care ne reamintesc marele eveniment al Unirii Principatelor.
Am adus cromolitografii şi litografii începând din 1866 până la 1907, fotografii şi articole bibliotecare, medalii, un act în original de la 1864 pe care apare şi numele lui Nicu Gane sub tutela lui Alexandru Ioan I. Avem şi săbii din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, săbii italiene şi franceze, din imperiul Britanic şi Casa Bavareză. Am adus şi o cromolitografie de epocă cu înmormântarea lui Alexandru Ioan Cuza, un mic flaier propagandist cu abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi venirea prinţului Carol de Hohenzollern în România, datat aprilie 1866” a precizat Robert Obreja, fondatorul Asociaţiei Pro Memoria Historia.
Robert Obreja le-a propus fălticenenilor o nouă întâlnire pe 10 mai, de Ziua Regalităţii, când va aduce în urbea de pe Şomuz obiecte care au aparţinut monarhiei din România.
O expoziţie eveniment
Despre Unirea Principatelor Române de la 1859 şi o sinteză a îndelungatului proces istoric, pornit de la conştiinţa unităţii de neam şi limbă a românilor din Moldova şi Ţara Românească, simţită în principatele române încă din secolele XV-XVI, când Ștefan cel Mare numea Moldova şi Ţara Românească Vlahia şi l’altra Vlahia (cealaltă Vlahie), a vorbit prof. dr. Codrin Benţa, directorul Colegiului „Nicu Gane”. Profesorul Benţa a făcut referiri şi asupra solicitărilor făcute marilor puteri de poporul roman pentru Unirea Principatelor începând cu secolul XI, hrisovul emis la 27 mai 1600 de Mihai Viteazul care atestă Unirea şi se intitulează „voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei” şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
„Marcăm cei 165 şi de ani printr-o expoziţie eveniment pe care o aduce domnul Robert Obreja, un mare colecţionar şi un mare patriot. Este posesorul celei mai mari colecţii de săbii din lume, peste 500, săbii care au fost folosite în războaie, săbii de paradă ale ofiţerilor din diferite armate. Colecţia mai cuprinde medalii, cărţi, documente de epocă, etc. Mă bucur că un număr de opt săbii le puteţi vedea la Fălticeni în aceste zile, alături de documente, manuscrise, tablouri şi alte obiecte care au legătură cu ziua de 24 ianuarie 1859. Mulţumim Asociaţiei «Fălticeni Cultural», cea care a avut iniţiativa acestei expoziţii şi ne-a făcut legătura cu acest om de mare valoare, Robert Obreja. Expoziţia de astăzi reprezintă un punct de plecare pentru perspectiva memoriei patrimoniului românesc” a spus prof. Codrin Benţa.
Confruntări pentru Unire în zona Fălticeni
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. Despre acest moment, despre modul în care a fost primit mesajul unionist la Fălticeni, dar şi despre expoziţia vernisată marţi, a vorbit profesorul Neculai Sturzu.
„Fălticeniul a fost teatrul unor confruntări veritabile, pentru că la Rotopăneşti era un mare intelectual, cea mai importantă figură a mişcării antioniuniste, Nicolae Istrati. El nu avea încredere că după Unire, Moldova şi Iaşul vor avea aceeaşi importanţă. Şi nu s-a înşelat foarte mult, cu excepţia momentelor din Primul Război Mondial, când capitala şi regalitatea au venit la Iaşi. Din porunca lui Nicolae Istrati, în curtea Bisericii «Sfânta Treime» din Rotopăneşti se află statuia «Moldova plângându-şi Unirea», statuie care vrea să demonstreze împotrivirea acerbă a lui Nicolae Istrati faţă de Unirea din 1859.
La Fălticeni era un nucleu unionist din care făcea parte şi tânărul judecător Nicu Gane, care se întâlnea în clădirea administrativă, clădire care astăzi găzduieşte Muzeul de Artă «Ion Irimescu».
Fălticenenii s-au legat foarte mult de Alexandru Ioan Cuza. Cuza venea la Fălticeni şi avea întâlniri cu sătenii printr-un anume Grumăzescu din Rădăşeni pe care îl cunoştea din vremea Divanelor Ad-Hoc. Aceste întâlniri, la care participau şi învăţătorii, aveau loc pe strada Ion Creangă, unde acum este grădiniţa şi se consemnau în documentele primăriei. De asemenea, şcoala acesta, care a fost la început gimnaziu, în 1870, deşi Cuza nu mai era la domnie, a purtat numele Alexandru Ioan I, dar s-au făcut presiuni pentru a i se schimba numele” a menţionat profesorul Neculai Sturzu.
Formarea României moderne
Tot despre Unirea de la 1859, statul modern, construit din temelie, asumat de Alexandru Ioan Cuza şi generaţia paşoptistă au mai vorbit preotul Liviu Mihăilă, care a adus în atenţia celor prezenţi şi faptul că ziua de 24 ianuarie are o importanţă deosebită pentru fălticeneni, fiind ziua în care în anul 1905 s-a născut marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic şi elevul Octavian Merlă din clasa a X-a A, care a scos în evidenţă faptul că în timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi Codul penal de inspiraţie franceză, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi (1860), care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti (1864).
Manifestarea s-a încheiat cu o sesiune de întrebări ale elevilor despre momentele cheie în istoria românilor adresate colecţionarul şi patriotul român Robert Obreja şi cu un spectacol oferit de tineri instrumentişti, elevi ai colegiului.
Comentarii