Anul 2023, pentru credincioşii satului Costişa, este anul unei frumoase împliniri. Au trecut 200 de ani de la zidirea şi sfinţirea primei biserici.
Era în anul 1823. Doar câteva case răzleţe erau aşezate pe costişa ce coboară lin spre apa râului Suceava. Oameni gospodari, cu nume de familie întâlnite mai des în satul Frătăuţii Vechi (Nicolaescu, Grigoraş, Lavric, Pascariu, Ionesi, Buzilă), au venit aici pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, şi-au întemeiat frumoase gospodării şi trudeau cu dragoste pământul ce-l primiseră moştenire din moşi-strămoşi.
În capătul de sus al satului s-a aşezat preotul Eremia Isopescu, venit, după cum notează documentele familiei, din părţile Maramureşului. Slujea la Frătăuţi, dar purta în grijă şi în rugăciune şi sufletele celor care vieţuiau în cătunul Costişei.
În anul 1823, bucurându-se de dragostea preotului şi a gospodarilor din satul Voitinel, primeşte în dar biserica lor, pe care o strămută în centrul satului Costişa, ca biserică filială a parohiei Frătăuţii Noi, care conform ordinului ministerial 4290 din 28 mai 1872 devine biserică parohială. După clădirea actualei biserici din lemn, vechea biserică este dăruită credincioşilor ortodocşi din satul Climăuţi.
Conform uricului parohial din 7 martie 1878, actuala biserică din lemn „s-a început a lucra în anul 1875 şi cu ajutorul lui Dumnezeu s-a terminat în anul 1877 sub conducerea parohului de loc George de Reus”. Acest sfânt lăcaş s-a construit prin strădania costişenilor, dar şi cu ajutorul Fondului Bisericesc, care a pus la dispoziţie materialul lemnos.
Biserica construită din lemn, pe o temelie din piatră a fost la început acoperită cu şindrilă, dar, în 1901, efectuându-se unele lucrări de restaurare, acoperişul şubred din şindrilă a fost schimbat cu unul de tablă. Numele donatorilor sunt consemnate în Cronica Parohiei cu menţiunea „toţi păstorii sufleteşti ai bisericii acesteia să binevoiască a-i aminti în rugăciunile lor”. Biserica are un iconostas foarte frumos pictat de pictorul N. M. Cautnic, care semnează pe icoana Sf. Nicolae. Între obiectele de valoare ale acestei biserici sunt o parte din icoanele de la catapeteasma primei biserici (Icoana Maicii Domnului, a Sf. Nicolae, Uşile Împărăteşti, registrul proorocilor, registrul praznicilor împărăteşti, registrul apostolilor), icoane ce au o vechime de aproximativ 300 de ani.
Pentru că localitatea s-a dezvoltat foarte mult, devenind pentru o perioadă de timp şi comună de sine stătătoare, credincioşii de aici şi-au dorit construirea unei bisericii de zid. Au fost câteva încercări, dar, din cauza vitregiei vremurilor, visul lor de generaţii s-a materializat după Revoluţia din 1989, când într-un timp record au reuşit să construiască şi să sfinţească prima biserică după căderea regimului comunist.
De-a lungul celor 200 de ani, la Costişa au slujit preoţi vrednici, unii dintre ei îndeplinind funcţii importante în administraţia mitropolitană de la Cernăuţi: > Eremia Isopescu, Vasile Isopescu, fiul lui Eremia Isopescu – tatăl cărturarului bucovinean, Samuil Isopescu, > George de Reus – consilier mitropolitan, ginerele preotului Vasile Isopescu, Vasile Iurco, > Olivian cavaler de Sorocean – preot predicator la Catedrala Mitropolitană de la Cernăuţi, Ştefan Sbiera, Arcadie Repta, Ştefan Viforeanu, Nicolae Onea, Dimitrie Valenciuc, > Gheorghe Dehelean – ctitorul bisericii din zid, Dorel-Cristinel Buliga, Constantin Ciprian Curcă Atudosiei, Petru Prelipcean.
Ca rod al binecuvântării lui Dumnezeu ce s-a revărsat din belşug peste satul Costişa, aş vrea să amintesc câteva nume care au făcut şi fac cinste acestei aşezări. Aş aminti mai întâi pe profesorul cărturar Samuil Isopescu, pe regretatul pictor Vespazian Lungu, cel numit de Petre Ţuţea „poet al culorii”, apoi pe profesorul Ioan Filipciuc, membru al Uniunii Scriitorilor, poet, romancier, traducător, editor, autor a peste 70 de titluri, cel care a realizat cea mai reuşită traducere a baladei „Mioriţa” în limba engleză. O să continui cu interpreta Laura Lavric, care a dus cântecului popular din Costişa pretutindeni, cu canotorul Cornel Nemţoc care a obţinut, împreună cu echipajul său, 22 de medalii de aur. Şirul poate continua cu mulţimea de învăţători, profesori, ingineri, ofiţeri şi două cadre militare care au gradul de general.
De toate bucuriile duhovniceşti şi de toate împlinirile acestei comunităţi ne vom aduce aminte şi ne vom bucura împreună duminică, 17 septembrie 2023 când, prin binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în mijlocul nostru va fi prezent Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, care va săvârşi slujba de sfinţire a bisericii din lemn, pentru lucrările de conservare ce s-au realizat.
Este datorie sfântă să ne aducem aminte de înaintaşi şi să fim recunoscători pentru ceea ce ne-au lăsat, pentru că noi, de obicei, uităm să fim recunoscători pentru lucrurile pe care deja le avem.
Şi da, este un moment în care vom asculta glasul trecutului care ne cheamă să nu-l uităm şi să nu ne distrugem rădăcinile, căci „cine n-are trecut, n-are nici viitor!”.
Vă invităm, ca în ziua de duminică, 17 septembrie, să fim împreună, la Costişa, uniţi în rugăciune, mulţumind Bunului Dumnezeu pentru toate binefacerile ce s-au revărsat peste noi.
Preot paroh PETRU PRELIPCEAN
Comentarii