Stareţul Putnei:

„Să ne silim în asemănarea cu Dumnezeu prin împărtăşirea de smerenia lui Hristos”

Viaţa noastră trebuie să fie permanentă aşezare în lucrarea lui Dumnezeu, iar aceasta se face numai  punând smerenia la temelia vieţii duhovniceşti, a afirmat în omilia sa de duminică Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna. Vom dobândi virtuţile numai dacă „ne silim în asemănarea cu Dumnezeu prin împărtăşirea de smerenia lui Hristos” a spus el.

El a explicat pilda vameşului şi a fariseului din perspectiva Sfinţilor Părinţi şi a părinţilor pustiei. Smerenia vameşului este prima treaptă pe care perioada Triodului ne-o înfăţişează în parcursul nostru ascetic din Postul Mare.

Ortodoxia pune accentul pe smerenie ca „semnul distinctiv al creştinismului” şi „trăire a prezenţei lui Hristos” a spus părintele arhimandrit.

„Parcă nu găsim nimic de condamnat la fariseu, avea şi fapte”, a observat stareţul. Dar, a continuat el, prin separarea de aproapele şi judecarea lui, fariseul cade pradă slavei deşarte.

Sf. Ioan Scărarul spune că „diavolul nu se sperie de virtuţile noastre, pentru că vine cu slava deşartă, care nu face altceva decât ca omul să-şi piardă virtutea, să-şi piardă aşezarea”.

„Slava deşartă, zice Sf. Ioan Scărarul, este în stare ea singură să ia în om locul tuturor celorlalte patimi, adică să fie numai ea. Pentru că  dacă este slavă deşartă, care este o fiică a mândriei, toate celelalte fapte bune se risipesc” a precizat părintele stareţ.

„Înfrânarea şi concentrarea la rugăciune urmează smereniei, spune Sf. Isaac Sirul. De aceea, prima treaptă a smereniei este înfăţişată de Triod prin exemplul acesta al vameşului, pe care îl putem traduce prin cunoaştere: cunoaştete pe tine însuţi.”

„Aţi auzit de multe ori la pateric spunându-se că cel ce şi-a văzut păcatele sale este mai mare decât cel ce vede îngerii” a afirmat arhimandritul.

„Vameşul stă înaintea lui Dumnezeu aşa cum este, nu se nu pretinde a fi altfel, ci se vede numai pe sine şi de aceea rosteşte doar atât: «Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului»”.

„Taina Triodului care începe astăzi nu este alta decât taina pocăinţei. Pocăinţa cea adevărată este aşezare înaintea lui Dumnezeu, recunoaşterea vinei şi trăire adâncă a prezenţei lui Dumnezeu.”

„Viaţa noastră, dragii mei, este o liturghie permanentă şi trebuie să fie o liturghie după Liturghie, o permanentă aşezare şi cunoaştere a lui Dumnezeu sau, aş mai îndrăzni să spun, o aşezare a noastră în timpul şi în lucrarea lui Dumnezeu” a subliniat stareţul Mănăstirii Putna.

„Să te simţi aşezat în lucrarea lui Dumnezeu, adică să simţi că Dumnezeu lucrează prin tine şi Dumnezeu are de transmis prin tine un mesaj şi Dumnezeu este prezent în viaţa ta.”

Adoptarea atitudinii smerite este şi asemănare cu Dumnezeu, a adăugat Arhimandritul Melchisedec. „Smerenia dumnezeiască şi haina dumnezeiască nu este altceva decât întruparea lui Hristos, smerenia lui Hristos este apogeul în moartea pe Cruce a Dumnezeului nostru, a Dumnezeului-Om.” (ŞTEFANA TOTORCEA, Basilica.ro)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: