Talentul gospodinelor milişăuţene este de neegalat

Localitatea Milişăuţi este cunoscută de câţiva ani în toată ţara şi dincolo de fruntariile ei în toată Europa. Vestea s-a dus datorită a două produse: varza şi castraveţii de Milişăuţi. Se pare că-n Europa nu se mai cere varza de Bruxelles, ci cea de Milişăuţi. E drept, li s-a dus vestea despre cele două legume, dar oare ce nu produc ei de calitate superioară? La toate acestea aş mai adăuga, cu voia dvs. şi talentul gospodinelor din localitate de a prepara mâncăruri de calitate, iar unele dintre ele cu specific ucrainean, căci parte dintre ei fac parte din această etnie. Şi pentru ca mirarea să fie şi mai mare, vă pot spune că şi bărbaţii din Milişăuţi sunt aşi în prepararea mâncărurilor de orice fel (dar numai unii), iar absolut toţi se pricep să „descânte” toate murăturile ca să se mire lumea când le mănâncă.

Ce s-au gândit gospodinele din Milişăuţi? Se organizează fel de fel de festivaluri la care bărbaţii noştri se distrează copios. Ce-ar fi să organizăm şi-un festival al nostru, al gospodinelor din localitate? Nu suntem noi gospodine bune? Şi nu putea stârni aşa o iniţiativă decât doamna Brânduşa Peslar, preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Filiala Milişăuţi, care este şi director al casei orăşeneşti de cultură.

Ediţia de anul acesta s-a desfăşurat în incinta casei orăşeneşti de cultură, pe culoarele acesteia amenajându-se şi expoziţii de legume, fructe şi, normal, de mâncăruri preparate de gospodinele milişăuţene. Expoziţia de fructe a fost amenajată chiar în faţa scenei, unde s-a creat o ambianţă de toamnă prin prezenţa strujenilor şi a dovlecilor mari.

La ora fixată pentru începerea programului, ştiindu-se de-acum obiceiul de a se începe programul la ora comunicată, spectatorii umpluseră sala la refuz, iar oaspeţii deja se delectau la soare, aşteptând să le vină rândul să urce pe scenă. Menţionez că era o zi superbă, de adevărată vară, deşi ne aflăm în plină toamnă. Oare vremea ne trage pe sfoară? Nu cred, pentru că este foarte serioasă.

De la bun început precizez că erau prezenţi prof. Ilie Sauciuc, preşedintele UUR Suceava, primarul Murcea Laurus, viceprimarul comunei, consilieri locali, cadre didactice din localitate, Alexandru Moceonoc, din partea deputatului UUR, primarul Putnei, viceprimarul de la Ulma, care urma să aibă un festival în zilele următoare.

Pe scenă au urcat câţiva copilaşi, nu mai mari de-o şchioapă, în sală s-a făcut linişte şi aceştia au rostit „Tatăl nostru”, în limbile română şi ucraineană. Momentul a fost superb, pentru că şi spectatorii un început să-l rostească.

Apoi doamna Brânduşa Peslar s-a urcat pe scenă adresând spectatorilor un călduros bun venit şi a urat succes celor care vor evolua pe scenă. A remarcat faptul că la organizarea expoziţiei şi-au adus contribuţia nu numai gospodinele ucrainence, ci toate din oraş, indiferent de etnie. Dar nici gospodarii nu s-au lăsat mai prejos şi au participat la expoziţie cu mere, pere, varză şi castraveţi, ceea ce denotă că acasă şi ei lucrează cot la cot cu soţiile lor pentru pregătirea murăturilor pentru iarnă.

În acelaşi registru a vorbit şi domnul Mircea Laurus, primarul localităţii.

Din partea UUR i s-a înmânat o cupă şi o diplomă „Cel mai vrednic gospodar din Milişăuţi” pentru modul în care conduce localitatea şi cum rezolvă cerinţele locuitorilor. Gestul acesta a fost foarte aplaudat de spectatori, deşi primarul a spus că, de-a lungul mandatelor de primar, a fost distins cu foarte multe diplome. A făcut apel la toţi gospodarii din localitate să se strângă în jurul consiliului local pentru rezolvarea problemelor localităţii.

Din partea UUR a vorbit un consilier al preşedintelui, care a scos în evidenţă rezultatele organizaţiei din Milişăuţi, colaborarea cu toate forţele din localitate, felicitându-i pe toţi pentru rezultatele obţinute. UUR încurajează astfel de manifestări care sunt organizate pentru păstrarea tradiţiilor.

Domnul preşedinte Ilie Sauciuc i-a salutat pe toţi participanţii, în limba ucraineană şi română, prezenţi la cea de-a patra ediţie a acestui festival, felicitând-o pe doamna Brânduşa Peslar, iniţiatoarea şi sufletul festivalului.

Uniunea susţine şi încurajează acest festival, dovadă fiind şi primirea de fonduri de la uniune şi asigurarea de costume şi cizme roşii pentru membrii formaţiilor artistice. Le-a urat succes şi pe viitor. Doamna Peslar i-a înmânat o plachetă omagială, o trăistuţă specifică localităţii şi o diplomă. Iar domnul Sauciuc i-a înmânat o cupă şi o diplomă. A urcat pe scenă un grup de gâgâlici, condus de doamna Lili Mititelu, care au interpretat cântece în limba ucraineană şi au recitat poezii de Taras Sevcenko în limba ucraineană. Iar conducătoarei i s-a înmânat o diplomă pentru activitatea depusă cu copiii.

A urmat un moment de excepţie prezentat de elevi de la Brodina, instruiţi de profesorul Florin Dascăl, de muzică. Taraful se numea „Izvoraşul”, fiind adevărat izvor de muzică instrumentală executată foarte bine. Cei 14 copii, sub bagheta magică a profesorului, au încântat asistenţa. Am remarcat echiparea copiilor şi dotarea ca pentru o orchestră simfonică. Plăcută şi costumaţia pe care o purtau, exact ca pentru un spectacol de gală. Programul lor a cuprins cântece populare bucovinene, româneşti şi ucrainene. Dacă le-aş menţiona titlurile ar trebui să scriu foarte mult, mai ales c-au evoluat şi doi solişti, la vioară la orgă, şi duo la acordeon. Copiii erau care din care mai mărunţel, dar aveau talent cu carul. Iar o fetiţă, într-un splendid costum naţional, întâmpinată cu aplauze la apariţia în scenă, a interpretat, cu o voce educată, două melodii, printre care şi o horă cu strigături. Se cunoştea că profesorul îi instruieşte nu glumă. Au demonstrat că sunt adevăraţi virtuozi Bravo! Pentru asta le menţionez numele soliştilor: Larisa Ţugui, Amalia Dabâca, Iulian Dabâca, Andrei Chifan, Lucian Lavric. Doamna Peslar, în aplauzele spectatorilor, i-a înmânat domnului profesor o diplomă şi s-a înclinat în faţa lui în aplauzele furtunoase ale spectatorilor.

A urmat prezentarea unui superb moment, în cadrul căruia doamna Peslar a acordat diplome participanţilor la concursul de şah, „Taina murăturilor” şi „Cea mai bună samahoancă” (băutură locală), care s-au desfăşurat înainte de începerea festivalului.

Ansamblul „Ruja bukovenska” al Casei de Cultură Milişăuţi a prezentat o suită de jocuri populare ucrainene; este compus din 19 instrumentişti, trei solişti vocali, înfiinţat acum 3 ani şi deja a prezentat aproape 30 de spectacole. Au cântat Amalia Marciuc şi Iuliana Sauciuc în ambele limbi: ucraineană şi română.

Pentru momentul următor ar trebui un întreg articol. Ansamblul folcloric din Vatra Moldoviţei, condus de învăţătoarea Ilaria Puşcă, a prezentat un spectacol prin care a pus în scenă ludicul vieţii omului, o filosofie în adevăratul sens al cuvântului. Programul s-a desfăşurat sub privirile ocrotitoare ale părinţilor copiilor. Ceva inedit!

Copiii mari din ansamblul „Ruja bukovenska”, într-o costumaţie superbă, au dovedit eleganţă în execuţie, virtuozitate, disciplină şi veselie multă, multă.

Domnişoara Mihaeal Hreniuc din Milişăuţi a prezentat o formaţie de jocuri populare (copii mici) formată din 28 de fetiţe şi 14 băieţei, aceştia dovedind sincronizare şi ritm. În ansamblul reînfiinţat, acum activează peste 80 de copii.

Grupul vocal mixt „Kolomeika” din Siret, sub bagheta doamnei Zinka Ianuş, care i-a şi acompaniat la vioară, a prezentat cântece populare româneşti şi ucrainene, religioase.

Ansamblul folcloric „Kolomeika” din Siret, format din două generaţii de interpreţi, a dovedit prin interpretare că repetă foarte mult, ajungând la perfecţiune, sub conducerea domnului Petru Şoiman. Au prezentat jocuri graţioase, dovedind forţă, când trebuie, şi mult ritm.

Un grup vocal din Dănila a prezentat un buchet de melodii populare ucrainene, iar alt grup din ansamblul „Ruja bukovenska” a încheiat festivalul în ropotele de aplauze ale spectatorilor.

La finalul festivalului toţi interpreţii au fost invitaţi la o masă festivă, sponsorizarea fiind asigurată de UUR. Şi-aşa ne-am distrat, pentru că a meritat după un asemenea spectacol care a durat peste trei ore. (Text: GHEORGHE DOLINSKI; Foto: MIHAI BOICIUC)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: