Motto: „Omule, nu fi lacom!
Ai tăiat copacul
Şi ai obligaţia ca în locul lui să plantezi altul!”
Înainte de toate omul este creaţia lui Dumnezeu: „Omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu” (Facerea 1, 26-27). L-a creat de sex bărbătesc şi femeiesc „ca să procreeze” (Geneza 1-27). Dumnezeu a oferit în dar omului natura în care să trăiască şi să muncească cu tot ce-l înconjura, flora şi fauna. Na-tura este expresia iubirii, înţelepciunii, a ordinii lăsate de Dumnezeu. De aceea trebuie să trăim în armonie, să o protejăm. Natura reprezintă cel mai important lucru de pe planetă, fiindcă fără ea toate fiinţele, oamenii, animalele şi alte specii nu ar mai fi existat. Natura nu are hotare. Tot ce vezi, simţi, auzi, tot ce te înconjoară în jurul tău: cerul, apa, ploaia, soarele ce străluceşte pe bolta cerească, animalele, pădurile, pomii, iarba şi altele fac parte din ea. Un rol foarte important în conservarea biodiversităţii îl au ecosistemele pământului: în reglarea climei, protejarea solului, spaţii de relaxare pentru sănătatea fizică şi mintală. Flora şi fauna sunt parte din natură. Flora, ca termen, provine de la Flora, zeiţa romană a florilor, a vegetaţiei. Reprezintă totalitatea speciilor de plante care trăiesc într-o anumită regiune sau areal geografic; sunt răspândite peste tot pe Terra. Trăiesc şi în organismul vertebratelor, a omului: flora microbiană din cavitatea gurii, din intestine, reprezentând diverse bacterii, ciuperci, viruşi etc. Unele bacterii sunt benefice pentru organismul uman, altele dăunătoare, care distrug flora intestinală. Natura, incluzând pădurea, are un rol foarte important în conservarea biodiversităţii. E un ecosistem complex de protejare a mediului înconjurător. Ca parte din floră reprezintă totalitatea plantelor, arborilor cu ierburi perene, muşchi, licheni şi altele, în care trăiesc animale, microorganisme ce se intersectează între ele cu mediul înconjurător. Pădurile ocupă suprafeţe mari de teren pe Terra. Suprafaţa pădurilor pe glob este de 4,14 miliarde hectare, circa 30 % din suprafaţa terestră. Dacă se împarte numărul de hectare la populaţia globului –peste 8,1 miliarde de locuitori –, ar reveni fiecărui om aproximativ 0,51 ha. Mai mult de jumătate din totalul pădurilor, 54%, se află pe trei continente şi doar în cinci ţări, precum Federaţia Rusă, America şi Canada, Brazilia, China. Liderul incontestabil este Federaţia Rusă, care singură deţine o cincime din fondul forestier, adică 20%. În România suprafaţa fondului forestier este de aproximativ 6,6 milioane de hectare, dintre care 6,4 milioane de hectare de păduri propriu-zise. Statul român, prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, deţine 48% din totalul fondului forestier. Unităţile administrativ teritoriale (UAT-uri) – oraşe, comune, sate) deţin 16% din suprafaţa totală, iar proprietăţile private (persoane fizice, juridice) – 36%. Fondul forestier ocupă 27,8% din suprafaţa totală a ţării. Cele mai mari suprafeţe din fondul din fondul forestier sunt concentrate în regiunile centrale şi nord-estice. Judeţul Suceava este lider, cu 438.000 ha. Fondul forestier naţional are o structură bogată dominat de specii de foioase, în proporţie de 69,3%, domină specia de fag, urmat de carpen, plop şi altele. Restul de 30,7% este dominat de răşinoase, molid, brad, pin.
Pădurile de foioase, de obicei, se regăsesc în zonele de deal, câmpie, iar cele de conifere în zonele de munte.
Judeţul Suceava are o populaţie stabilă de 64.255 de locuitori şi ocupă o suprafaţă de 8.553 kmp, aflându-se pe locul 2 după judeţul Timiş. Fondul forestier ocupat de păduri se întinde pe o suprafaţă de 338.308 ha, ceea ce reprezintă 52% din teritoriul judeţului. Proprietatea statului administrată de Direcţia Silvică Suceava are 272.619 ha, proprietatea publică UAT-uri (comune, oraşe) – 31.476 ha, proprietatea privat (persoane fizice şi juridice) – 34.213 ha. Pădurile judeţului Suceava sunt constituite în mare parte din molid, brad, pin în proporţie de 72%, fag 20% şi alte specii de foioase 8%. Mare parte din pădurile judeţului se află în zonele montane şi de deal.
Atât la nivel de ţară, cât şi la nivelul judeţelor ţării „se fură ca în codru”. În ultimele două decenii, România a pierdut 453.000 de hectare, ceea ce reprezintă aproape 6% din fondul forestier (defrişări, exploatări ilegale, hoţii).
Conform inventarului fondului forestier naţional, dispar anual în jur de 11 milioane mc, ce valorează peste un miliard de euro. În 30 de ani s-a reuşit să se împădurească de abia 43.000 ha.
În judeţul Suceava, cu cea mai mare suprafaţă de ăîdure, într-un an s-au tăiat şi furat ilegal 16.500 mc de lemn. S-au tăiat şi arbori tineri, chiar şi puiet, cca 16.000 bucăţi. În ultimele două decenii, judeţul a pierdut 68.400 ha pădure, plasându-se, la nivel naţional, pe primul loc faţă de media pe ţară de 10.800 ha. România e pe locul 67 a ţărilor din lume cu defrişări de păduri.
Unii pădurari lucrează în cârdăşie cu poliţiştii din anumite zone, în special cele de munte, pentru câştiguri frumuşele, trecând cu vederea distrugerile şi tăierile ilegale de păduri. S-au înfiinţat gărzile forestiere, la început în judeţe, începând cu septembrie 2015. Prea târziu! Garda Forestieră Suceava deserveşte judeţele Suceava, Botoşani, bacău, Iaşi, Neamţ. În anul 2023 a luat fiinţă Garda Forestieră Naţională, cu posturi bine plătite. Cu toate aceste măsuri luate, tăierile ilegale forestiere din pădurile României sunt încă mari.
Comuna Udeşti, locul de naştere al subsemnatului, este o comună întinsă pe o suprafaţă de 78,4 kmp, cu o populaţie de 7.384 locuitori stabili, conform ultimului recensământ. În componenţa sa, inclusiv satul Udeşti, , în cadrul comunei intră 11 sate: Ştirbăţ, Chilişeni, Poieni, Racova, Ruşi-Mănătioara, Luncuşoara, Reuseni, Plăvălari, Securiceni şi Mănăstioara. Se întinde de la un capăt la altul pe o rază de 10 km. Este bine poziţionată, la 16 km de municipiul Suceava. Este traversată de două drumuri judeţene şi unul comunal.
Este vorba despre DJ 209 A Suceava – Udeşti – Dolhasca, DJ 208 Siminicea – Dumbrăveni – Vereşti, peste podul apei Sucevei până în centrul comunei, punct terminus; DC Udeşti – Mereşti – Pleşeşti, asfaltat pe o porţiune de cca 3 kilometri până la intrarea în pădurea Udeşti. De la ieşirea din pădure, drumul este asfaltat de la Mereşti până în centrul comunei Vultureşti la Pleşeşti. A mai rămas o porţiune de 900 m de asfaltat, ce aparţine comunei Udeşti. Acest drum comunal este foarte important, fiindcă reduce distanţele spre Bucureşti, Constanţa, Braşov şi altele cu cca 10 km; elimină ambuteiajele, face legături şi directe spre Botoşani, Săveni, Dorohoi, gara Vereşti, piaţa de la Vereşti, cea mai mare din Moldova, aeroportul Salcea etc.
Satele Udeşti, Chilişeni, Ruşi-Mănăstioara, Plăvălari, Securiceni, Reuseni, Luncuşoara, Măjnăstioara au fost sub ocupaţie austro-ungară până în 1918 şi făceau parte din Bucovina.
Fondul forestier cu pădurile şi alte terenuri ocupă o cotă relativ mică pe teritoriul comunei Udeşti, ridicându-se la 1.150 ha, din care pădurile – 1.100 ha. Nu există pajişti, păşuni, împăduriri din fondul forestier ce sunt supuse regimului silvic.
Din anul 1990, după căderea regimului comunist, în toate judeţele ţării în care s-a procedat la retrocedarea în întregime a pământului, a pădurilor, iar din fondul forestier s-a furat ca în codru; pădurile au fost defrişate, furate. Comuna Udeşti a pierdut cca 50 ha de pădure până în zilele noastre şi s-au plantat puieţi pe cca 12 hectare şi în zonele cu alunecări de teren. În toamna anului 2008 s-au plantat 25.000 de puieţi de salcâm pe o suprafaţă de 5 ha pentru consolidarea dealului Oadeci, în cadrul programului de împădurire „România prinde rădăcini” la care a participat şi fostul preşedinte al României Traian Băsescu. Pădurea fondului forestier din raza comunei Udeşti este gestionată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Ocolul Silvic Dolhasca. Circa 99% din pădurile ce aparţin comunei Udeşti sunt particulare, de foioase în majoritatea lor, din specii de fag, carpen, plop şi altele şi adăpostesc animale precum iepuri, vulpi, păsări, mierle, sticleţi, gaiţe, turturele şi altele.
În România sunt puţine păduri ce intră în regimul ariilor naturale protejate, iar conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei. În judeţul Suceava se află codrii seculari de la Slătioara şi Călimaniul. HG 57 din 2007 reglementează regimul ariilor protejate şi conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei în România. (Va urma)
CONSTANTIN MORARU
Comentarii