O Românie Mare de valori naţionale la „Zorile Bucovinei” – Ziua Bucovinei la Cernăuţi

La mulţi ani, Bucovina!

 La mulţi ani, bucovineni!

 Pe această notă majoră, spiritul de sărbătoare de Ziua Bucovinei, la „Zorile Bucovinei” ni l-a adus din Patria noastră istorică Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, începându-şi mesajul evocativ prin importanţa istorică a zilei, adresând tuturor românilor mesaje de felicitare cu ocazia acestei date însemnate din calendarul istoriei şi culturii naţionale: „Mulţumesc în numele Consulatului României la Cernăuţi pentru fiecare proiect pe care l-aţi promovat şi pe care îl veţi promova în vederea înveşnicirii valorilor Bucovinei. Astăzi, fiind o zi foarte importantă pentru valorile Bucovinei, pentru tradiţiile istorice, venim aici, în faţa lui Ştefan cel Mare, a Voroneţului, a lui Eminescu şi, nu în ultimul rând, a lui Iancu Flondor, ca să mărturisim în ceea ce suntem zilnic nu doar în prag de sărbătoare, în ceea ce gândim, în raport cu ce facem pentru copiii noştri, pentru casa noastră, pentru fraţii noştri, pentru conaţionalii noştri, pentru acei care într-adevăr văd în acest statut frumos de bucovinean un statut măreţ, o fălnicie de capacităţi, o fălnicie de tradiţii ce îşi au o anumită continuitate datorită oamenilor care înţeleg, cunosc valorile istorice şi care şi-au asumat această responsabilitate de a duce mai departe tradiţia frumoasă a Bucovinei. Din 2015, Parlamentul României a decretat ziua de 28 noiembrie Ziua Bucovinei, o zi importantă pentru comunitatea noastră de pretutindeni şi astăzi, la fel şi la Suceava, precum şi aici, la Cernăuţi, la «Zorile Bucovinei», în fiecare oraş din Ţară se desfăşoară acţiuni culturale ce ne aduc aminte de valenţele istorice, de Bucovina, de Ziua de 28 noiembrie 1918 – eveniment istoric deosebit în istoria României, în istoria românilor. Vă mărturisesc că Bucovina pentru românii de pretutindeni înseamnă un ţinut sfânt, un ţinut în care tradiţia românească a fost şi este păstrată cu sacralitate, este ţinutul Mănăstirilor, ţinutul Voievozilor, ţinutul Credinţei, ţinutul care a împărtăşit şi continuă să împărtăşească aceste valori frumoase şi sfinte, eterne ce înveşnicesc sufletele românilor şi nu numai. Intrăm într-o etapă foarte importantă pentru Statul Român, pentru calendarul naţional românesc, ziua lui Aron Pumnul, Ziua Bucovinei şi sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României, preced şi ne pregătesc pentru Marea Sărbătoare a Românilor de pretutindeni, 1 Decembrie – Ziua Unirii, Ziua Naţională a României. Aici, în acest cadru istoric, important pentru fiecare dintre noi, însemnătatea acestei sărbători, acestui praznic valoros pentru sufletul românesc, este enormă. Vă invit să fim împreună pentru că Sărbătoarea Naţională a Românilor, toate aceste manifestări de o încărcătură istorică fenomenală înseamnă unitatea românilor, unitate în valori, unitate în credinţă, unitate în fapte şi acţiuni. Acum, în prag de Centenar, să ne pregătim şi sufleteşte, şi moral, pentru a întâmpina cu cinste şi demnitate 100 de ani de la înfăptuirea acestui act istoric măreţ! Fie ca acei ce au înfăptuit Ziua Unirii să nu fie uitaţi, ca dragostea, adevărul să triumfe!”

Decretată prin lege de Senatul şi Camera Deputaţilor României, instituită oficial prin legea promulgată de Preşedintele României Klaus Iohannis ca sărbătoare naţională a tuturor celor ce simt şi respiră româneşte, cea de-a 5-a ediţie a Zilei Bucovinei, găzduită din nou de ziarul „Zorile Bucovinei”, a adunat aici, în Casa Limbii Române, o Românie Mare de valori naţionale, sub cupola Voievodalei Mănăstiri Voroneţ (scumpă relicvă, dăruită „Zorilor Bucovinei cu ocazia aniversării a 75 de ani de la apariţia primului număr de către diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi), sub sceptrul lui Ştefan cel Mare, în faţa Marelui Poet Naţional Mihai Eminescu şi sub privirile protectoare ale lui Iancu Flondor, făuritorul Unirii (chipuri dragi, personalităţi legendare, care au un loc aparte în istoria şi inima noastră, înveşnicite de penelul maestrului Mihai Alisavetei) – colective folclorice, interpreţi, scriitori, jurnalişti, oameni de cultură, profesori, intelectuali bucovineni şi ţărani de la coada sapei, prieteni scumpi şi dragi din Suceava, întregind spiritual inima Bucovinei ruptă în două, pentru a rememora un moment important pentru istoria şi cultura neamului românesc, consfinţirea visului de veacuri al românilor de întregire a neamului, prin marcarea a 99 de ani de la reîntregirea graniţelor vechii Dacii, refacerea României lui Mihai Viteazul, când la 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Reşedinţei Mitropolitane din capitala istorică a Bucovinei, graţie unui român cu suflet mare, Iancu Flondor, şi altor patrioţi de elită, fiind semnat actul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, pentru a continua suita elevată de manifestări dedicate acestei mari Sărbători Naţionale a Românilor, concepută în acest an cu mare fast la Bucureşti de Centrul Cultural Sector 1, ancorate în „Balul Bucovinei” ce s-a desfăşurat la 25 noiembrie în Piaţa Amzei din Municipiul Bucureşti.

De altfel, inaugurată în nordul Bucovinei cu 5 ani în urmă de publicaţia noastră, Sărbătoarea Naţională Ziua Bucovinei din anul curent a fost organizată, ca şi ediţiile precedente, de ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, în parteneriat cu Centrul Bucovinean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” Cernăuţi, Cotidianul „Crai nou”, Societatea Scriitorilor Bucovineni Suceava, Asociaţia Culturală „Mircea Motrici” Suceava, reprezentanţii din Suceava ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România etc., care au aprins steaua fraternităţii şi unirii pe cerul spiritualităţii româneşti din Bucovina.

Evocator, să se audă până la Suceava, Rădăuţi, Bucureşti şi Alba Iulia, au răsunat vocile membrilor Corului „Dragoş Vodă”, ridicat la o înălţime olimpică de maestrul Dumitru Caulea, absolvent al Conservatorului din Bucureşti, înălţând, în premieră, imnul: „Trezeşte-te, române, trezeşte-te acum,/Că Ţara ta mocneşte, /Se va alege scrum./ Ridică-te-n picioare şi apără-ţi hotarul, /De ce nu vezi tu oare /Cât e de plin păharul? …Asta-i ţara ta, române, Asta-i Bucovina ta,/Copiilor tăi rămâne, /Trebuie să ai grijă de ea…”.

Inaugurând manifestarea, redactorul-şef Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români din regiunea Cernăuţi, a adresat mulţumiri Consulatului General al României la Cernăuţi, în special dnei Eleonora Moldovan, întregii echipe diplomatice, pentru înţelegere şi sprijin, precum, de altfel, diplomaţii români susţin toate societăţile naţional-culturale româneşti din ţinut, mulţumiri aparte adresând, de asemenea, Ministerului pentru românii de pretutindeni, în frunte cu dna Ministru Andreea Păstârnac, graţie căruia ziarul „Zorile Bucovinei” a reuşit să achite mulţimea de datorii şi să intre în noul an, Anul Centenarului, cu idei şi proiecte măreţe. Cu atât mai mult, că un alt ajutor din partea conducerii Ucrainei nu avem.

Trăiască România dodoloaţă!

Cu această solidaritate şi dragoste, cu gânduri frumoase şi înălţătoare faţă de românii din Cernăuţi, semnificaţia Zilei Naţionale ne-au adus-o prietenii şi colegii noştri din Suceava, astfel inima Bucovinei întregindu-se spiritual. Dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, redactorul-şef al revistei „Bucovina literă”, a prezentat numărul aniversar al revistei cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la întemeierea sa la Cernăuţi, în 1942 (sărbătorită la finele lui octombrie la Suceava şi Putna), şi-a exprimat gândurile de ataşament şi dragoste pentru participanţii la sărbătoare din partea doctorilor în istorie Gheorghe Gabriel Cărăbuş, manager, şi Alis Niculică, şef serviciu la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, instituţia care a făcut posibilă participarea sucevenilor la „Ziua Bucovinei la „Zorile Bucovinei”: „Cernăuţiul este un punct forte al românismului, îndemnul meu este acela să nu vă daţi bătuţi când, practic, vi se interzice limba, adevărul fiinţei noastre. Trebuie să fiţi optimişti şi să avem răbdare, căci lucrurile se vor schimba, dar trebuie să fiţi solidari, să vă adunaţi forţele şi să treceţi peste greutăţile ce vă încearcă”.

Dl Dumitru Teodorescu, directorul ziarului „Crai nou” Suceava, frate de idei şi românitate, cu care „Zorile Bucovinei” are relaţii de prietenie şi colegialitate încă de pe când se numea „Zori noi”, a venit cu cele mai recente numere ale cotidianului pe care îl conduce şi cu un cuvânt în care a reliefat importanţa „Zorilor Bucovinei” şi a colaborării dintre cele două gazete ce reîntregesc Bucovina prin viziunea comună asupra corectitudinii profesionale şi respectului pentru adevăr, exprimându-şi stima şi admiraţia colegială pentru articolele consacrate cauzei limbii române semnate de Felicia Nichita-Toma şi Maria Toacă şi care, reluate în „Crai nou”, ţin la curent, solidarizează şi sudul Bucovinei pentru această nobilă cauză: „Am publicat un articol, venind din zona dumneavoastră. Nu vreau să deconspir autorul, care avea o răutate la adresa „Zorilor Bucovinei”, precum că n-ar continua linia trasată la începuturi de primul redactor-şef. Nici nu se poate. Presa este atât de concordantă, la urma urmei, ceea ce e şi firesc cu vremurile, că nu poţi spune că o linie directoare în anii’ 40 trebuie să fie valabilă şi astăzi. Dar „Zorile Bucovinei” rămân pentru noi, dincolo de toate răutăţile de care sunteţi izbiţi, singurul ziar care spune nişte lucruri incredibil de aspru, adevăruri ce vă dor enorm aici. Noi le putem privi cu condescendenţă, cu înţelepciune, cum privim uneori articolele Feliciei sau ale Mariei, care sunt atât de aspre, încât primim lecţii de jurnalistică, mă refer la conectarea la realităţi şi la curajul de a le înfrunta, precum cele privind reducerea şcolilor cu limba română de predare, dar şi la ceea ce se întâmplă azi cu limba română. Colaborarea noastră cu „Zorile Bucovinei” continuă, preluăm articole scrise de ziarişti de la această publicaţie. Ideea e că nimic nu este mai convingător pentru cititorul nostru de acolo, decât scrisul celor păţiţi, loviţi, năpăstuiţi de realitate, dar şi poveştile din viaţa unor oameni simpli care au suferit enorm sunt extraordinar de interesante. Adevăratul sentiment de dragoste de neam e aici”.

Lector univ. dr. Niadi Corina Cernica, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, a prezentat o carte despre timpul vechi al spaţiului bucovinean – „Din lada de zestre bucovineană (Superstiţii, credinţe, sărbători, datini şi obiceiuri calendaristice). Dicţionar” de Mihai Camilar, Editura George Tofan Suceava, 2016, iar scriitoarea, traducătoarea şi ziarista Doina Cernica – alta, care îi aparţine, despre timpul său nou – „Ţara de Sus, de mai sus. II. Arta”, Editura Muşatinii Suceava, ambele volume fiind apărute cu susţinerea Centrului Cultural Bucovina, sub egida secţiei pe care o conduce dl Călin Brăteanu, dar şi una de mărturii dureroase şi amintiri frumoase, legate de asemenea de Bucovina: „Dulce-amar. Povestea unui refugiat din Cernăuţi”, autor Sergiu Flondor, Editura Corint Bucureşti, 2017, carte foarte interesantă şi pentru epoca pe care o evocă şi pentru fotografiile-document. Această carte este povestea lui Sergiu Flondor, care împreună cu fratele său mai mic, pictorul, s-a întors prima dată la Cernăuţi după 65 de ani. Este o carte ce, cu siguranţă, va avea cititori. Rozalia Motrici, preşedinta Asociaţiei culturale „Mircea Motrici”, a prezentat noul volum „Trasee de reporter” de Mircea Motrici, apărută la Editura „Muşatinii”, Suceava, 2017, sub egida Asociaţiei, ediţie întocmită de Rozalia Motrici, cu concursul istoricului literar Nicolae Cârlan.

Desigur, regretabil e că nu toţi prietenii din Suceava invitaţi au avut posibilitatea să vină, la 28 noiembrie, în Ziua Bucovinei, la „Zorile Bucovinei”, dna Doina Cernica accentuând că nu lipsesc decât măicuţele, fiindcă maica stareţă a Voroneţului, Irina Pântescu, a fost invitată la Suceava, pentru a i se conferi în cadrul oficial o decoraţie în grad de ofiţer, acordată de Preşedintele României. Era firesc să fie şi măicuţele Gabriela Platon şi Elena Simionovici alături de stareţa lor într-un moment atât de special. A sosit însă pentru prima dată la Cernăuţi, şi-a făcut special paşaport, precum dl Dumitru Teodorescu, ca să vină la Ziua Bucovinei, şi dna Elena Pintilei, doctorand în istorie, autoare şi coautoare a două din volumele cu parte din bibliografia ziarului „Crai nou”, bibliotecar la Biblioteca Bucovinei, întregind darul de carte, revistă şi ziar al sucevenilor cu cel mai recent număr al publicaţiei Bibliotecii, „Scriptum”, evocând personalitatea lui Dimitrie Marmeliuc, luptător al Bucovinei pentru Unirea cu România.

Cu dragoste de Bucovina

 De asemenea, pentru prima dată în Casa Limbii Române, la „Zorile Bucovinei”, au răsunat vocile melodioase şi îndrăzneţe, cu dragoste de Bucovina, ale membrelor Ansamblului etno-folcloric „Ţărăncuţa” din Marşinţi, conducătoare artistică Sofia Roşca, înveşmântate în straie populare autentice, care au interpretat un cântec scris de artista Sofia Roşca şi altul mai vesel, să ne descreţească puţin frunţile, o poezie i-a dedicat poeta populară de la baştina cunoscutei cântăreţe Sofia Rotaru şi acestui „colţişor de rai” ce poartă numele de Bucovina, fiind protejate de Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, şi care au aderat la Centrul Bucovinean de Artă de vreo 7 ani, pe care dumnealui le-a prezentat atât de frumos. Iurie Levcic s-a referit şi la discipolii săi, „crescuţi” de el în spiritul românismului, „sunt”, după cum a accentuat, „mult mai valoroşi decât cei ce vin la noi în scenă”, aducând dovezi ale adevărului exprimat prin faptul că membrii Ansamblului „Perla” anul curent au evoluat pe scenele a 8 ţări. „Recent ne-am întors de la Festivalul Internaţional „Cântecele neamului”, unul dintre cele mai prestigioase din România, ajuns la ediţia a 10-a, şi, spre bucuria noastră, spre fala acestui ţinut ce se numeşte Bucovina, ne-am întors cu 3 premii din 5 – am adus la Cernăuţi Premiul Mare, Premiul I şi premiul III. La centrul nostru, la Şcoala de Artă „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi nu numai se cântă şi se dansează, dar şi se munceşte ca aceşti copii să fie realizaţi la cel mai înalt nivel artistic. Alături de noi e mereu Centrul Cultural „Bucovina” din Suceava, în frunte cu Călin Brăteanu, care a făcut foarte mult pentru Bucovina”.

Rolul enorm al lui Sextil Puşcariu la făurirea Unirii din 1918, „care a pregătit Unirea prin revista „Glasul Bucovinei”, l-a evocat dna acad. Alexandrina Cernov, redactor-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, care a relevat şi profesionalismul, talentul, hărnicia dirijorului Corului „Dragoş Vodă”, Dumitru Caulea, dar şi îngrijorarea pentru soarta Limbii Române, pentru dăinuirea fiinţei noastre naţionale: „Am deja informaţii, limba română dacă este scoasă din şcoli, începe şi revizuirea bibliotecilor, iar «Glasul Bucovinei», pe care îl conduc, este prigonit. M-am gândit că sunt persecutaţi aceşti copii, care cântă atât de frumos şi patriotic, dar am informaţii din unele şcoli din raionul Noua Suliţă că şi revista «Glasul Bucovinei» a fost scoasă din biblioteci. Or, luptând pentru limba română, trebuie să luptăm pentru cântecele româneşti, pentru cărţile scrise în limba română. Graţie unor directori de şcoli foarte «sârguincioşi», legea educaţiei deja a început să fie implementată. Vreau să ne felicităm cu toţii că, în sfârşit, Corul «Dragoş Vodă» are un dirijor profesionist, tânăr, energic şi patriot”.

O nouă interpretare i-a dat istoriei Bucovinei privind Unirea din 1918 arhivistul Dragoş Olaru, încercând să-l depăşească, pe bază de documente, pe istoricul Dumitru Covalciuc, dând citire unui document excepţional, descoperit recent şi susţinând referatul cu tema „Transilvănenii la Marea Unire din Cernăuţi”, menţionând şi contribuţia lui Sextil Puşcariu la înfăptuirea Unirii din 1918, la propunerea căruia a fost adus Iancu Flondor de la Storojineţ pentru a fi liderul politic, evocând mai detaliat o altă personalitate de vârf, patriotul român Ilie Lazăr, ofiţer ardelean în armata austriacă, comandantul unei unităţi de 180 de români, cel care a arborat Tricolorul pe Primăria Cernăuţiului, iubit de popor şi considerat un al doilea Pintea Viteazul. Marele patriot Ilie Lazăr a fost una dintre cele mai fascinante personalităţi din istoria recentă a României, a fost eliberatorul Cernăuţiului, în zilele tulburi de la finalul Primului Război Mondial, confidentul lui Iuliu Maniu, dar şi liderul organizaţiei muncitoreşti a PNŢ. Cu un caracter puternic, cu convingeri democratice profunde ce l-au determinat să se opună deopotrivă extremei drepte şi extremei stângi, Ilie Lazăr a plătit cu ani grei de închisoare refuzul de a abdica de la principiile sale. Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, revenind din Ţară, ne-a transmis salutul scriitorilor din Transilvania, Bistriţa, unde recent s-au încheiat saloanele de carte „Liviu Rebreanu” şi doi scriitori bucovineni au fost menţionaţi cu premii – Dumitru Covalciuc şi Grigore Crigan.

Nu comitem nicio crimă sărbătorindu-ne valorile

În pofida tuturor vicisitudinilor ce ne pun în dizgraţie fiinţa naţională, Ziua Bucovinei la „Zorile Bucovinei” a fost întregită şi prin prezenţa conaţionalilor din întreaga Bucovină – Ropcea, Voloca, Roşa, Suceveni, Horecea, Hliboca, Cernăuţi, Ciudei, Ceahor, Marşinţi, Mahala, Valea Cosminului, Ostriţa, Budineţ, Hruşăuţi etc., a preşedinţilor celor două Societăţi „Golgota”, Octavian Bivolaru şi Ilie Popescu, Societăţii Medicale „Isidor Bodea”, condusă de Ion Broască, Arcadie Opaiţ, Centrului Cultural Român „Eu. Hurmuzaci” (Vasile Tărâţeanu), Asociaţiei Aron Pumnul” (Mircea Pilat), profesorilor Ion Gaină, Elena Purici, Nicolae Mintencu, Dorin Misichevici, Todor Nicolaevici, patrioţilor Vasile Vasca, Stela Cerchez şi fiica sa, Doina Ursuleac, juristă, Ionică Semeniuc, Maria Gaisan, Ion Criliuc, Gheorghe Melnic, artistului fotograf Nicolae Paulencu, colegilor noştri Mihai Huţcal, Gheorghe Gorda, Mircea Lutic, etc. Iar Ion Boacă, corespondentul nostru netitular, din cauză de boală, a fost prezent la Ziua Bucovinei cu un colac mare, copt cu dragoste faţă de neam în brutăria Culicenilor. Ce-i drept, un grup de profesoare, membre ale Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina, au fost nevoite să părăsească Casa Mare a „Zorilor Bucovinei”, după ce li s-a telefonat. Înţelegem cu toţii din ce cauză… De altfel, am observat, şi nu numai eu, că profesoarelor li s-a indicat să părăsească sala după ce a venit iuda printre noi şi tot umbla şi telefona, probabil primea indicaţii.

Oricum, în pofida faptului că „Zorile Bucovinei” a devenit o sperietoare pentru mulţi români angajaţi în serviciul statului ucrainean, bagă spaimă mai ales în directori şi profesori, dar şi în unii jurnalişti, care cu frica în sân se tem să ne treacă pragul, în programul manifestării fiind incluşi şi elevi cu recitaluri de poezie şi cântece, care au lipsit din motive cunoscute (s-au îmbolnăvit toţi urgent în Ziua Bucovinei), Casa Limbii Române, unde a fost vernisată şi o expoziţie de carte dedicată Unirii, a fost arhiplină, membrii formaţiilor artistice îngheţând os pe holul friguros al redacţiei, aşteptându-şi rândul să ne cânte despre dulcea Bucovină a lui Eminescu.

Prin duioşia unor cântece de înstrăinare şi îndemnul să ne păstrăm falnicul neam, ne-a încălzit inimile şi ne-a dezmorţit sufletele profesoara de istorie Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, interpretă şi folcloristă, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric model „Izvoraş” din Ropcea, ce recent şi-a aniversat 35 de ani de la înfiinţare, care a venit cu doi tineri din Ciudei, doi români cu suflet mare, care nu lipsesc de la nici o activitate românească, ultima dată i-am întâlnit la pichetarea ARS – Ştefan (era împreună cu familia – soţia şi doi copii, cel mai mic era în braţe la maică-sa) şi Gheorghică.

Scriitorul şi traducătorul Mircea Lutic a felicitat colectivul „Zorilor Bucovinei” cu frumoasa iniţiativă de a sărbători anual acest moment de mare respiraţie naţională. Înainte de a da citire unei proprii poezii despre Bucovina ne-a amintit câteva momente legate de acest frumos toponim „Bucovina”, drag sufletelor noastre, s-a referit la momentul stelar al istoriei României ce în perioada interbelică a înregistrat un progres, practic, de 20 de ani, după 1918, care teoretic ar fi putut fi înregistrat doar în două secole, dând citire unei poezii despre Bucovina şi conştientizând: „Draga mea Patrie mică, aş fi foarte bucuros să revină la Patria Mare, să se bucure pe lumea cealaltă părinţii mei. Momente foarte triste ale istoriei neamului trăim astăzi, când graiul nostru matern, care este temelia fiinţei noastre naţionale, este pus sub ghilotină”. Profesorul Dorin Misichevici a concretizat că urma să ne trezim mai repede, „să reacţionăm când au fost deschise primele clase ucrainene în şcolile româneşti, fără profesori specializaţi, însăşi Ucraina construind turnul Babel îşi face un serviciu prost”. Iar fostul său dascăl, Gheorghe Micailu, a recitat poezia bardului de la Mirceşti, Vasile Alecsandri, „Peneş Curcanul”.

Au încheiat sărbătoarea sufletului românesc, Ziua Bucovinei, talentaţii şi îndrăgiţii interpreţi Maria Dovghei, absolventă a Conservatorului „Gavriil Muzicescu” din Chişinău, profesoară la Şcoala de Arte „Is. Vorobchevici” din Cernăuţi, cu cântecul „Bucovină mândră floare”, în duet cu rapsodul Nicolae Mintencu, Învăţător Emerit al Ucrainei, dând glas cunoscutului cântec al românului înstrăinat, devenit imnul Bucovinei – „Cântă cucu, bată-l vina…”.

Nu avem sărbători mai frumoase şi mai importante, mai semnificative decât Ziua Bucovinei şi Ziua Naţională a României – sunt viaţa, istoria noastră şi nu comitem nicio crimă sărbătorindu-ne valorile naţionale. Cert, Casa Limbii Române de la „Zorile Bucovinei” a devenit neîncăpătoare pentru o asemenea sărbătoare de amploare, dar dorim să păstrăm tradiţia înrădăcinată cu 5 ani în urmă anume aici, în această oază a românismului. Ce-i drept, avem proiecte frumoase pentru Anul Centenarului Marii Uniri: ne-am dori să edităm o culegere pe această tematică ce să insereze cele mai interesante articole publicate pe parcursul anilor în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”, să organizăm, în 2018, de Centenar, Ziua Bucovinei într-o sală mai mare din Cernăuţi, cu susţinerea actualilor parteneri, a prietenilor din Suceava, desigur, păstrând tradiţia, Sărbătoarea Întregirii luându-şi startul de la „Zorile Bucovinei”, din Casa Limbii Române.

FELICIA NICHITA-TOMA

„Zorile Bucovinei” Cernăuţi