Iată că ne apropiem cu paşi repezi de clipa în care vom sărbători un veac de la Unirea cea mare de la 1 Decembrie 1918. Găsindu-ne aici, în apropierea celeilalte părţi de Bucovină, aflată, deocamdată, în ţară străină, este normal să simţim mai puternic evenimentul Unirii cu Ţara. De-aici s-au ridicat acei corifei ai neamului nostru care au militat şi au realizat Unirea Bucovinei cu Patria-Mamă. Asta s-a întâmplat în 28 noiembrie 1918.
După vizita făcută în partea de nord a Bucovinei istorice, unde am participat la manifestări de suflet, am organizat şi la Rădăuţi cinstirea zilei de 28 noiembrie 1918, ziua Unirii de care-am făcut vorbire mai sus. Şi-au dat mâna mai multe instituţii din municipiul Rădăuţi pentru a organiza această manifestare. Este vorba de Primăria Rădăuţi, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Biblioteca Municipală „T. Flondor” şi CARP „Speranţa” din Rădăuţi. Biblioteca municipală a pus la dispoziţie sala de şedinţe, care a devenit neîncăpătoare când s-au adunat toţi cei invitaţi şi, surpriză!, au venit destui neinvitaţi, dar care au fost bine primiţi.
Doamna Angelica Andronachi, director al bibliotecii, a deschis manifestarea. Primarul Nistor Tatar a rostit o alocuţiune prin care a mulţumit organizatorilor, participanţilor şi interpreţilor, promiţând un sprijin concret desfăşurării unor asemenea manifestări. Spiritul Crăciunului era prezent în sală printr-un brăduţ frumos împodobit. În faţa spectatorilor au apărut membrii Ansamblului artistic ”Ţânţăroiul” al Şcolii Gimnaziale din Iaslovăţ (filială a SCLRB ), care au susţinut un spectacol impresionant.
Copiii au prezentat, din creaţiile scriitorilor români, poezii cu caracter patriotic. Eleva Maria-Emilia Solovăstru a interpretat magistral o doină, fără acompaniament muzical. Grupul vocal a interpretat cântecul ”Cântă cucu-n Bucovina”, apreciat foarte mult de asistenţă, care a cântat împreună cu copiii.
Aşa s-a încheiat prima parte a manifestării. Partea a doua a început cu alocuţiunea prof. dr. Daniel Hrenciuc, care a conferenţiat despre importanţa şi înfăptuirea actului Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă şi despre Marea Unire. Col.(r)) Simion Sticleţ, consilier judeţean, a prezentat contribuţia armatei române la menţinerea ordinii în Bucovina în acea perioadă, extinzând prezentarea până la al Doilea Război Mondial, iar prof. Carmen Andronachi a vorbit despre condiţiile în care s-a înfăptuit Unirea. A arătat că este dureros că sărbătorim şi plângem, pentru că Bucovina noastră istorică este ruptă în două, iar Basarabia este înstrăinată.
Prof. Ştefan Hostiuc, delegatul Filialei Bucureşti SCLRB, a prezentat date despre Unirea Bucovinei cu România. A deplâns criza identitară a bucovinenilor din partea de nord a Bucovinei istorice. A prezentat problematica care se regăseşte în paginile revistei „Mesager bucovinean”, de redactarea căruia se îngrijeşte.
Prof. Petru Bejinariu a arătat că este mulţumit constatând că se manifestă mare interes şi respect pentru problema Bucovinei istorice. A prezentat contribuţia lui Ion Nistor la organizarea şi desfăşurarea Congresului General al Bucovinei. A arătat că este necesar ca în întâmpinarea unui veac de la Marea Unire să pregătim statui, busturi, plăci memoriale pentru a-i imortaliza pe cei care au militat şi luptat pentru Unirea cea Mare.
Domnul Mihai Frunză, ex-primar de Rădăuţi, şi-a manifestat nemulţumirea pentru că noi suntem într-o stare latentă, în comparaţie cu românii din partea de nord a Bucovinei istorice şi din Basarabia. Povesteşte ce fel de reacţii au românii din acele părţi ale României. Doar SCLRB mai ţine trează flacăra românismului şi a bucovinismului.
Autorul acestor rânduri a punctat contribuţia locotenentului-aviator Vasile Niculescu, bucovinean de-al nostru, la transportarea documentelor pentru Unire, de la Bacău, unde se afla guvernul României în exil, până la Alba Iulia, unde s-a înfăptuit Unirea.
A urmat un nou moment superb prezentat de copii şi adolescenţi. În primul rând un grup de copilaşi, nu mai mari de-o şchioapă, de la Şcoala din Dorneşti, instruiţi de doamna Genoveva Filip, pensionară, au recitat poezii despre Unire. Respectivele fetiţe se numesc Daiana, Alexandra,Denisa şi Iulia. Poeziile au fost scrise de Vasile Alecsandri, Nicolae Dabija şi T.Gherghescu, iar momentul s-a numit „Recital pentru Bucovina”.
Elevi de la Colegiul Naţional „E.Hurmuzachi” au reconstituit o serată muzicală organizată la casa lui Mihail Kogălniceanu din Iaşi. Adolescenta Denisa Popescu a recitat din diferiţi poeţi despre Unire, iar Luisa Prelipcean (vioară) şi Bianca Atodiresei (pian) ne-au încântat cu arii din opereta „Crai nou” de C.Porumbescu şi „Cântecul florilor”, baladă pentru vioară şi pian.
Au intrat apoi în scenă alţi trei creatori: doamna Oltea Lungoci care a recitat poezia lui A.Păunescu „Manifest pentru mileniul III”; domnul Emil Ianuş care a recitat „Rondelul Bucovinei”, creaţie proprie, dedicat lui Iancu Flondor; iar Adrian Şindilar a recitat „Rugă pentru Bucovina”, de asemenea creaţie proprie.
Orice apariţie a Coralei „Sf. Leontie”, sub conducerea lui Ovidiu Foca, directorul casei de cultură, este una de excepţie. Aşa a fost şi de data aceasta, chiar dacă numărul preoţilor a fost redus. Au interpretat cântecele „Limba noastră”, „Nu uita că eşti român!” şi „Sunt român din Bucovina”.
În final, a cerut cuvântul un tânăr din sală, învelit în tricolorul românesc. Am aflat că este de loc din Rădăuţii Bucovinei şi studiază Teologia în Sibiu. Ne-a prezentat ca un adevărat actor poemul „E ziua României !”, creaţie proprie. El merge foarte des prin Harghita şi Covasna, unde românii trăiesc foarte greu. Nu sunt probleme cu oamenii de rând. Face parte dintr-o asociaţie studenţească şi grupul lor colindă satele din Ardeal. Acolo românii şi maghiarii se înţeleg foarte bine între ei, conducătorii lor fiind cei care învrăjbesc cele două etnii. Menţionez faptul că la intrarea în sala bibliotecii fiecare spectator a găsit pe fotoliul pe care s-a aşezat un steguleţ tricolor. Aceste steguleţe au fost fluturate pe toată durata spectacolului, răsplătind interpreţii şi vorbitorii pentru ceea ce au prezentat.
Comentarii