Judeţul Suceava nu se află pe direcţia de propagare a undelor seismice, constatată la cutremurul din 1977

> „Noi, ca risc de cutremur, mergem pe falia care vine dinspre Câmpia Rusă, dinspre Ucraina” a evidenţiat, ieri, generalul Ion Burlui, şeful ISU Suceava, după ce duminică pământul s-a mişcat în zona Vicovu de Sus > În categoria zonelor cu risc ridicat sunt incluse municipiul Suceava şi localităţile limitrofe, municipiile Rădăuţi şi Fălticeni, oraşul Siret, precum şi zona Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului

Duminică, la ora 12, un minut şi 12 secunde, în zona Vicovu de Sus a judeţului Suceava a fost înregistrat un cutremur de pământ – a anunţat, ieri, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean, generalul Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”.

„Este o problemă care multora nu li se pare că se poate întâmpla. În ziua de ieri (duminică – n.a.), au fost două seisme de peste 4 grade, în zona Vrancea, şi, tot ieri, a fost un cutremur în zona Vicovu de Sus. Noi, ca risc de cutremur, mergem pe falia care vine dinspre Câmpia Rusă, dinspre Ucraina” a evidenţiat Ion Burlui.

Pe de altă parte, în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru anul 2015, aprobat ieri, de consilierii judeţeni, se arată că în judeţul Suceava nu există focare sau zone seismice, însă este resimţită transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. În acelaşi material se reliefează că judeţul nu se află pe direcţia de propagare a undelor seismice care îşi au originea în Vrancea, şi anume pe direcţia nord-est-sud-vest, constatată la cutremurul din 1977. Conform zonării seismice a României, judeţul Suceava este plasat în zona de intensitate de grad 6, cu excepţia extremei de sud-est, care este încadrată în zona de intensitate de grad 7. O caracteristică distinctă din punct de vedere seismic o reprezintă partea de nord-est a judeţului, cu aşezările urbane şi rurale din arealul municipiului Rădăuţi şi al oraşului Siret, zone cu risc seismic de intensitate 7, pentru cutremure cu epicentrul în apropiere de Cernăuţi, Ucraina. Din punct de vedre al coeficientului seismic (ks), în judeţul Suceava sunt delimitate trei zone distincte: zona D (ks = 0,16), în partea de nord este a judeţului; zona E (ks = 0,12), în cea mai mare parte a judeţului; zona F (ks = 0,08), în partea de vest a aliniamentului râului Bistriţa.

La un cutremur de 6-7 grade pe scara Richter, în Suceava, cel mai afectat de distrugeri este perimetrul care include zona centrală, în care majoritatea clădirilor sunt vechi de 30-40 de ani

În categoria zonelor cu risc ridicat sunt incluse municipiul Suceava şi localităţile limitrofe, municipiile Rădăuţi şi Fălticeni, oraşul Siret, precum şi zona Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului.

În municipiul Suceava, sunt inventariate peste 4.500 de clădiri cu circa 36.000 de locuinţe. Aproximativ 50 dintre imobilele de locuit au „vârsta” de peste 100 de ani, iar alte 75 au o vechime cuprinsă între 50 şi 100 de ani. Luând în calcul dispunerea urbanistică, infrastructura rutieră şi importanţa socială şi economică a obiectivelor, în cazul producerii unui cutremur de 6-7 grade pe scara Richter, reşedinţa de judeţ este împărţită în şase raioane de distrugeri. Raionul numărul 1 este cel care include zona centrală a Sucevei, în care majoritatea clădirilor sunt vechi de 30-40 de ani, cu structura de rezistenţă pe cadre din beton armat şi zidărie de cărămidă, 60% din imobile având parter şi patru etaje, iar 60 de clădiri fiind edificate pe mai multe niveluri. În raionul numărul 6 de distrugeri intră zona comercial-industrială din Lunca Sucevei.

În situaţia înregistrării unui seism de 7-8 grade, municipiul Rădăuţi este împărţit în patru raioane de distrugeri, primul fiind delimitat de strada 1 Mai şi calea ferată spre Putna. În perimetrul respectiv se află patru blocuri turn, cu parter şi şapte etaje, iar 80% din clădiri sunt foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere a solului.

În Siret la un cutremur de 7-8 grade pe scara Richter, raionul nr. 1 este reprezentat de zona centrală a oraşului, iar cel de-al doilea, de zona periferică.

Conform hărţii de zonare seismică, municipiul Fălticeni este situat în zona de intensitate 7, date privind încadrarea pe raioane de distrugeri neexistând în raportul la care facem referire.

Pe 24 iunie 2011, ora 13, 8 minute şi 40 de secunde, în zona Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului, localitatea Ostra, a avut loc un cutremur cu magnitudine 4,5, la o adâncime de 6 km, intensitatea în zona epicentrală fiind de 5. Fenomenul a fost de natură tectonică, specialiştii geofizicieni excluzând orice cauză antropică, ţinând de prăbuşiri de grote, explozii în subteran etc. Seismul a fost precedat de două „preşocuri” şi 31 de replici. Dintre acestea din urmă, doar cinci au fost înregistrate la un număr suficient de staţii, astfel încât să fie permisă o localizare, iar numai două au avut magnitudine mai mare sau egală cu 2.