În „Cazul Tomuța”, cetățean român, care s-ar fi ascuns în Ucraina, polițiștii suceveni au reușit să-l captureze pe fugar, dar numai după ce acesta a venit singur și s-a predat, spunând că nu a părăsit niciodată, în timpul cât a fost căutat, România
Revenim în ediția de astăzi cu detalii asupra tezei dezbătute de noi de-a lungul seriei de materiale care au provocat-o, conform căreia criminalii în cazul dublului asasinat de la Siret ar fi ucraineni și că, după comiterea atrocității pe strada Lațcu Vodă, s-au întors în țara de origine.
Spuneam că în cazul în care criminalii sunt ucraineni și se află pe teritoriul Ucrainei, va fi greu, dacă nu imposibil, de adus în România. Și asta pentru că între ministerele de externe ale celor două țări nu există vreun protocol de colaborare la care să se aplice speța de față. Cu atât mai puțin o convenție privind extrădările.
În cursul zilei de ieri, Ministerul Afacerilor Externe al României ne-a confirmat în mod oficial ceea ce știam, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituției, Lucian Rosenfeld. „Între România și Ucraina nu există un acord bilateral care să reglementeze cooperarea judiciară în materie penală sau extrădarea”, ne-a informat domnia sa.
De altfel, pe parcursul seriei „Tomuța”, cămătarul care a pus la cale mutilarea lui Samoil Antenie, iar apoi ar fi fugit să se ascundă în Ucraina, am spus același lucru, indiferent cât s-a încercat să fim convinși că polițiștii suceveni s-ar fi dus să negocieze cu autoritățile ucrainene o eventuală predare a infractorului cu cetățenie română. Până la urmă, polițiștii suceveni au reușit să-l captureze pe fugar, dar numai după ce acesta a venit singur și s-a predat, spunând că nu a părăsit niciodată, în timpul cât a fost căutat, România.
Revenind la speța de față, totuși, în materie de drept internațional, țara noastră are, la fel ca majoritatea statelor lumii, posibilitatea de a accesa proceduri care țin de convenții și tratate la care este parte.
Potrivit MAE, în ceea ce privește instrumentele internaționale în aceste domenii, atât România, cât și Ucraina au calitatea de stat parte la următoarele convenții multilaterale: Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală (Strasbourg, 20.04.1959), Protocolul adițional la Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală (Strasbourg, 17.03.1978), al II-lea Protocol adițional la Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală (Strasbourg, 8.11.2001), Convenția europeană privind extrădarea (Paris, 13.12.1957), Protocolul adițional la Convenția europeană privind extrădarea (Strasbourg, 15.10.1975), Convenția europeană privind transferul procedurilor în materie penală (Strasbourg, 15.05.1972) și Convenția Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere (New York, 15.11.2000).
Comentarii