Sucevenii își abandonează locurile natale

În perioada 1990-2005, aproape 25.000 de suceveni au părăsit județul. Aceștia au migrat în centre urbane mari, cu oferte atrăgătoare pe piața muncii și cu posibilități de câștiguri mai mari. Direcția Județeană de Statistică nu are, însă, o situație a muncitorilor ilegali peste graniță, numărul acestora putând fi estimat la câteva zeci de mii. Pe de altă parte, tot mai mulți săteni au devenit orășeni, dar… doar ca urmare a transformării unor comune în orașe.

 

Cea mai scăzută rată a migrării populației a fost consemnată în 2005, iar cea mai ridicată în anul 1990 În perioada post-revoluționară, județul Suceava s-a confruntat cu o mobilitate teritorială crescută, vizibilă atât prin migrarea internă, interjudețeană și intrajudețeană, cât și prin cea externă, fenomen ce a influențat direct evoluția numărului și structura socio-demografică a populației. Astfel, potrivit datelor Direcției Județene de Statistică, în perioada 1990-2005 (pentru care sau făcut analize) și-au schimbat domiciliul un număr de 269.408 de suceveni. În județul Suceava s-au stabilit 122.275 de persoane, număr mai mic față de cel autohtonilor care au părăsit domiciliul sucevean, de 147.133 persoane. Soldul schimbărilor de domiciliu, respectiv diferența dintre plecați și nou veniți, este negativă, județul pierzând 24.858 de locuitori. Directorul executiv al Direcției Județene de Statistică, Stelian Ruscior, spune că aceștia au ales un domiciliu din țară, printre factorii determinanți numărându-se atracția față de centrele urbane mari, cu oferte mult mai variate pe piața forței de muncă și cu posibilități de câștiguri mai mari. Cea mai scăzută rată a migrării populației, din perioada la care facem referire, a fost consemnată în 2005 (0,4 persoane la mia de locuitori), iar cea mai ridicată în anul 1990 (16,8 persoane la mia de locuitori). De specificat este faptul că acest interval de timp a fost marcat de modificări semnificative în evoluția fluxurilor migratorii, prin schimbarea sensului migrării populației. Acest proces a fost influențat, mai ales în prima parte a perioadei analizate, de aplicarea Legii fondului funciar, precum și de imposibilitatea reintegrării profesionale a unor categorii ale populației disponibilizate în urma restructurării unor ramuri ale industriei. Dacă inițial sucevenii au plecat la oraș, din 1999 tendința inversă a devenit covârșitoare În anii 1990-1994, fluxul dinspre mediul rural înspre cel urban a constituit principala direcție a migrării. Ulterior a survenit o relativă stagnare, iar din 1999 tendința inversă deține ponderea covârșitoare. Potrivit studiilor Direcției Județene de Statistică, în perioada 1990-1994, soldul stabilirilor de domiciliu în mediul urban a înregistrat valori pozitive, în medie, anual 1547 persoane devenind orășeni. Vârful a fost consemnat în anul 1990, când 16881 de suceveni au abandonat satele, depășind cu mult numărul persoanelor mutate în mediul urban, de 3658 persoane. În perioada 1995-1998 au fost preponderente plecările din mediul rural, iar anii 1999-2005 au fost caracterizați de o migrare mai mare a populației din mediul urban, orientată în principal spre mediul rural. Aceasta, dacă nu se ia în considerare transformarea a 8 comune în orașe, demers care a schimbat raportul dintre populația urbană și cea rurală. Pe de altă parte, la cifrele amintite se adaugă cea referitoare la muncitorii aflați temporar în străinătate, conform datelor statistice sucevene oficiale aceasta fiind de circa 450 de persoane. De menționat este faptul că Direcția Județeană de Statistică nu are o situație a muncitorilor aflați ilegal peste graniță, numărul acestora putând fi estimat la câteva zeci de mii.