Preventoriile, pe cale de dispariție din sistemul de sănătate

Sanatoriile și preventoriile din România își trăiesc, în prezent, probabil, ultimele zile. Președintele Societății de Pneumologie, prof. dr. Paul Stoicescu, a declarat, la jumătatea lui aprilie, că se va renunța la acestea, neprecizând însă o dată exactă. Motivul desființării este de natură financiară: banii alocați acestora – 7% din bugetul destinat controlului tuber-culozei – atârnă greu peste cheltuielile din cadrul Programului Național de TBC, bolnavii internați fiind foarte puțini. La noi în țară există 5 sanatorii TBC și tot atâtea preventorii, construite în afara localităților pentru a se evita transmiterea microbului, preventoriile fiind locurile unde sunt supuși unei chimioprofilaxii contacții celor infectați cu bacilul Koch.

 

Reprezentanții ministerului de resort și ai Societății de Pneumologie au spus că acestea erau necesare înainte, în condițiile în care nu exista tratament eficient și pe termen scurt pentru tuberculoză, dar nu în prezent; cu tratamentul intensiv pe care-l primesc acești bolnavi în spitale, după 2 săptămâni nu mai există pericolul contaminării celor din jur și poate fi continuat la domiciliu. Unul dintre cele 5 preventorii este cel de la Vama, unde sunt internați copii proveniți din familii în care există bolnavi TBC. Preventoriul ține de Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, are 50 de paturi și circa 30 de salariați, iar finanțarea este asigurată de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, din fondul alocat asistenței medicale de recuperare și reabilitare a sănătății. Potrivit șefului Serviciului contractare de la CJAS, dl Alexa Cobuz, banii sunt dați în funcție de numărul de zile de spitalizare, care nu trebuie să-l depășească pe cel contractat la începutul anului. Pe trimestrul I, Preventoriul Vama a primit de la CJAS 580 de milioane lei, ceea ce a însemnat câte 185 milioane în ianuarie și februarie, plătite la valoarea contractului din 2004, iar din martie, câte 210 milioane lei. Directorul DSP Suceava, dr. Cristian Irimie, spune că și spitalul din Câmpulung alocă niște bani preventoriului, dar aceștia nu prea ajung, încadrarea cu personal fiind “serioasă”. Apoi, mai spune dr. Irimie, acolo sunt mai mult copii-cazuri sociale, care nu mai au unde să se ducă, de aceea ar fi mai potrivit să fie preluați de alte instituții abilitate. În acest scop s-au purtat discuții la nivelul CJ și al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. “Am avut o discuție de principiu să preia o altă autoritate preventoriul, poate Direcția de Protecție a Copilului. Cei de la preventoriu nu au bani, iar situația nu mai poate continua, nu se justifică serviciile ca să primească bani de la CJAS, din fondul de recuperare, care e redus. Ei nu prea au servicii, iar fondurile sunt insuficiente și pentru salarii. Locația ar trebui luată de altcineva și îngrijirea copiilor să fie transferată unor foruri competente. Acolo predomină aspectul social, nu sunt numai copii bolnavi”. Reprezentanții CJAS au fost în control la preventoriu destul de des în ultima vreme, în noiembrie anul trecut și în februarie 2005, pentru a vedea gradul de ocupare a paturilor și condițiile igienico-sanitare, cu alte cuvinte dacă se mai justifică cheltuielile, ne-a spus directorul general al CJAS Suceava, dr. Dorin Stănescu. Domnia sa ne-a precizat că, în februarie, la preventoriu se aflau internați 35 de copii. Un alt motiv al verificărilor a fost că salariații de acolo au solicitat, încă de anul trecut, sporul care se acordă celor ce lucrează în sistemul pneumoftiziologiei, care se plătește între 50 și 100%, tichete de masă și al 13-lea salariu, ne-a mai precizat dr. Stănescu. Aceste revendicări nu au putut fi îndeplinite, fiindcă banii ajung doar pentru ceea ce se raportează, iar suplimentarea fondurilor salariale nu este posibilă. “Sunt cheltuieli mari, copiii necesită 3 ture de îngrijitori, tot atâtea de fochiști și asistenți medicali; este personal foarte mult. Noi am fost acolo pentru niște luări la cunoștință, să reducem cheltuielile la strictul necesar pentru a vedea eficiența. În momentul de față, ei își justifică existența, atâta timp cât se raportează activitate de profil și există pacienți internați. Dar ne punem problema pe viitor, când starea de sănătate va fi mai bună și nu vor mai exista purtători de BK. Dacă nu vor mai exista copii care să facă chimioprofilaxie, atunci ne punem problema statutului unității”. Directorul CJAS a mai sus că, într-adevăr, la Vama, sunt și cazuri de copii care stau acolo pentru că nu mai au unde să se ducă, dar că s-a discutat cu Direcția de Protecție a Copilului varianta preluării. “Au fost și cazuri sociale. Am avut discuții și cu cei de la Consiliul Județean, DSP și Di-recția de Protecție a Copilului să fie preluați copiii cu probleme sociale care nu mai necesită tratament și nu-și mai justifică prezența la preventoriu. Au spus că îi preiau, dar nu știu dacă s-a rezolvat problema”. Sanatoriile și preventoriile vor dispărea, probabil, din sistem, o dată cu rolul deținut până acum, dacă programul de TBC este atât de eficient și incidența bolii scade simțitor. Unele locații, printre care și cea de la Vama, a cărei clădire e în stare foarte bună, vor fi preluate și vor primi alte destinații. Dar oare ce destinație vor avea salariații acestor așezăminte, de pildă cei 30 de la preventoriul de lângă Câmpulung, care au lucrat foc continuu și au și ei aceleași drepturi ca toți salariații sistemului de sănătate?