Pentru suceveni, luna lui Cireşar este sinonimă cu prăznuirea liturgică a celui ce îi veghează duhovniceşte de peste şase veacuri, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, prin cinstitele sale moaşte aduse de la Cetatea Albă în vechea capitală a Moldovei la începutul secolului al XV-lea. Prin numeroasele binefaceri pe care le-a mijlocit înaintea lui Dumnezeu pentru cei care i-au cerut ajutor, tânărul neguţător din Trapezunt a devenit prietenul credincioşilor de pe aceste meleaguri şi nu numai. Nu este de mirare faptul că la mănăstirea închinată Sfântului Ioan cel Nou – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava poposesc zilnic mulţi oameni de-ai locului ori pelerini pentru a aduce înaintea raclei ce adăposteşte trupul său jertfă de rugăciune şi gând de mulţumire.
Numărul lor sporeşte cu atât mai mult în preajma zilei de 24 iunie, când Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” îşi sărbătoreşte cel de-al doilea hram, marcând atât prăznuirea liturgică a momentului aducerii cinstitelor moaşte în Cetatea Sucevei, cât şi readucerea lor din exilul polon după aproape un veac (1686-1783).
În acest sens, Sfântuţul prin care Dumnezeu a înfăptuit numeroase minuni şi care ocroteşte neîncetat patria şi poporul nostru, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, este pregătit în mod deosebit pentru întâlnirea cu cei care vin la el cu credinţă şi nădejde, cerându-i ajutorul. Astfel, la ceas de înserare, sâmbătă, 20 iunie 2026, în paraclisul ce îi este închinat, a avut loc schimbarea veşmintelor care acoperă cinstitul trup al Marelui Mucenic Ioan cel Nou.
Emoţionanta slujbă a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în prezenţa părinţilor slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale şi ai mănăstirii ce îi poartă numele, între care arhim. Serafim Grigoraş, îndrumătorul obştii monahale şi exarh de zonă, şi arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh, dar şi a credincioşilor veniţi pentru a participa la acest eveniment deosebit.
Pentru a surprinde importanţa momentului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a adaptat rânduiala schimbării veşmântului unui sfânt cu moaşte, alcătuind textul rugăciunilor şi stihurilor rostite în timpul înveşmântării trupului Sfântului Ioan cu straiul cel nou. După rostirea rugăciunilor începătoare şi a troparului, au fost sfinţite noile acoperăminte, prin stropirea cu agheasmă şi citirea rugăciunii special întocmite de întâistătătorul eparhiei sucevene, ca, prin lucrarea Preasfintei Treimi şi prin „atingerea lor de cinstitele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Ioan şi prin rugăciunile lui cele bine primite înaintea Ta, să fie purtătoare de sfinţenie, precum odinioară haina prorocului a purtat binecuvântarea sa, precum ştergarele şi hainele atinse de apostoli au adus tămăduire celor bolnavi, iar umbrele sfinţilor au devenit izvoare de mângâiere şi întărire”.
Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul şi părinţii slujitori au scos din raclă cinstitele moaşte şi le-au aşezat pe masa pregătită, îndepărtând veşmântul vechi cu multă evlavie şi cu deosebită grijă, pentru a nu rupe pecetea acoperământului interior, şi acoperindu-le apoi cu noul veşmânt. Împodobit cu o frumoasă icoană brodată ce îl reprezintă în întregime pe cel ce cu multă dragoste veghează Ţara Moldovei, acesta a fost confecţionat în cadrul Atelierului de Broderie „Sfânta Lidia” al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
În tot acest răstimp au fost citite mai multe stihiri inspirate din viaţa celui ce a preferat prietenia veşnică a lui Dumnezeu lucrurilor trecătoare, precum: „Sfinte Mare Mucenice Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos, cel ce în viaţa ta ai negustorit, cu cinste, veşminte frumoase şi ţesături alese pentru nevoile trupului, învaţă-ne să căutăm veşmântul nestricăciunii, ţesut din credinţă curată, din rugăciune smerită şi din iubire jertfelnică. Iar când vom ajunge la ceasul întâlnirii noastre cu Hristos, ajută-ne să nu fim găsiţi goi de fapte bune, ci îmbrăcaţi în haina luminoasă a milei dumnezeieşti.”, astfel încât fiecare să urmeze, după putinţă, pilda autenticei lepădări de sine şi de tot ceea ce ne îndepărtează de scopul vieţii creştine – îndumnezeirea.
Odată cu încheierea înveşmântării, soborul a rostit Condacul, iar cinstitele moaşte au fost aşezate din nou în raclă, nu înainte ca Părintele Episcop-Vicar să aşeze pe capul Sfântului Ioan coroniţa ce aminteşte de cununa sfinţeniei pe care a dobândit-o prin multa sa pătimire pentru îndrăzneala de a-şi mărturisi credinţa. Îngenunchind, ierarhul a citit apoi o rugăciune adresată Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Care a preaslăvit în trupul mucenicului puterea Crucii, pentru a-l preface în locaş al Duhului Sfânt, ca şi noi să îmbrăcăm „veşmântul nepieritor al mărturisirii” şi să ne înnoim sufletele învechite de păcat. „Dezbracă-ne de omul cel vechi şi îmbracă-ne în omul cel nou, zidit după chipul sfinţeniei Tale, ca şi noi să purtăm, prin pocăinţă şi prin iubire, haina luminoasă a harului primit la Sfântul Botez.” a fost o altă cerere, ca „să purtăm cu vrednicie veşmântul primit la Botez, păstrându-l neîntinat, prin pocăinţă, prin milă şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, şi să intrăm în bucuria comuniunii veşnice cu Tine, împreună cu toţi sfinţii, în Împărăţia Preasfintei Treimi, unde iubirea nu cunoaşte sfârşit şi unde Dumnezeu este totul în toţi.”
La finalul slujbei, toţi cei prezenţi au fost binecuvântaţi prin atingerea de veşmântul ce a acoperit până ieri nepreţuitul odor, având apoi posibilitatea de a se întâlni prin atingerea şi sărutarea cinstitelor moaşte cu sfântul atât de drag sufletului lor.
În zorii zilei de duminică, 21 iunie 2026, racla în care se păstrează cinstitele moaşte ale martirului trapezuntin a fost aşezată spre închinare în baldachinul special amenajat sub teii din curtea aşezământului monahal, în faţa clisiarniţei pe care sunt ilustrate scene din timpul martiriului său. Procesiunea va fi urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Unul dintre cele mai aşteptate momente din seria evenimentelor dedicate celui ce şi-a dat viaţa pentru credinţa sa, Procesiunea „Calea Sfântului”, va avea loc în seara zilei de duminică, 21 iunie 2026. Începând cu ora 18:00, racla cu moaştele celui care ocroteşte de veacuri ţinuturile Moldovei va fi purtată pe străzile municipiului Suceava, însoţită de ierarhi, clerici, monahi, monahii şi numeroşi credincioşi, într-o amplă procesiune, menită să reitereze bucuria aducerii lui în Cetatea de Scaun a domnului Alexandru cel Bun, dar şi emoţia reîntoarcerii nepreţuitului odor, după 97 de ani de pribegie în Polonia (1686-1783).
IRINA URSACHI
Comentarii