Guvernul explică de ce au crescut în 2026 impozitele pe proprietate şi maşini

 Guvernul a oferit noi explicaţii despre majorările de taxe locale care au intrat în vigoare în 2026. Executivul arată că România era în situaţia de a pierde bani europeni şi că nivelul impozitării pe proprietate era printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Potrivit Guvernului, România încasa numai 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,85 %. În plus, existau diferenţe mari între localităţi, iar aproximativ o treime din impozite nu era încasată.
Executivul susţine că măsurile asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fuseseră amânate în repetate rânduri. Lipsa deciziilor risca blocarea unor tranşe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru şi cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul Guvernului se mai arată că adoptarea actelor normative la final de an a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autorităţile locale au avut foarte puţin timp să actualizeze sistemele şi să decidă noile cote. Asta explică problemele apărute în primele zile ale anului, inclusiv erori în deciziile de impunere, diferenţe între localităţi şi defecţiuni pe platforma ghişeul punct ro. Oficialii spun că sistemele sunt acum actualizate treptat şi că disfuncţionalităţile vor fi remediate.
În privinţa autoturismelor, sistemul rămâne legat de cilindre, dar valorile sunt diferenţiate în funcţie de norma de poluare. Vehiculele mai vechi plătesc mai mult, iar cele cu emisii reduse au creşteri moderate. Pentru maşinile hibride, bonificaţiile se aplică doar atunci când emisiile sunt sub 50 grame de CO2 pe kilometru, aşa cum solicită Comisia Europeană.
Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracţiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creşteri temperate ale impozitului. Diferenţierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european şi uşor verificabile, fiind compatibilă cu cerinţele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu şi orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puţin poluante, fără introducerea unei taxe noi şi fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferenţiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcţie de pragul de CO2 a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepţiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu şi orientarea fiscalităţii către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2, se arată în comunicat.
Guvernul spune că această reformă întăreşte autonomia locală, aduce mai mulţi bani în comunităţi şi îndeplineşte angajamentele asumate cu Uniunea Europeană.