Seara zilei de duminică 15 septembrie 2024 a prilejuit, la Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava, proiecţia în premieră absolută a filmului documentar „În căutarea Cernăuţiului lui Ciprian”, o întâlnire de neuitat cu Cernăuţiul lui Ciprian Porumbescu, al inimilor noastre, dar şi al zilelor de acum, marcate de
semnul războiului, graţie filmului produs de Graţiana Lăzărescu, cu Cristina Chirvasie regizor şi Stanca Scholz-Cionca, scenarist. Pentru a intensifica lumina pe care filmul a îndreptat-o asupra acestei admirabile echipe de doamne cultivate şi talentate, trebuie să spunem că prof. univ. dr. Stanca Scholz-Cionca este fiica Ninei Cionca, nepoata Mărioarei Porumbescu, sora lui Ciprian Porumbescu, deci Urmaşa de sânge a Porumbeştilor, şi că pe Cristina Chirvasie şi Graţiana Lăzărescu le-am întâlnit acum câteva luni, reprezentând Fundaţia Culturală Memoria, la Salonul Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
Evenimentul a fost deschis de Niculai Barbă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, cu o cuprindere a Anului Ciprian Porumbescu 2023, cu mănunchiul său de continuări în 2024 şi cu anunţul manifestărilor din perioada 15-14 octombrie, adică de întâmpinare a aniversării zilei de naştere a marelui compozitor şi patriot român al Bucovinei. De asemenea, în spirit cavaleresc, Niculai Barbă a oferit câte un impresionant buchet de flori celor trei doamne, realizatoare ale filmului, şi i-a înmânat microfonul scenaristei, Stanca Scholz-Cionca, pentru scrierea scenariului întâlnirii.
Doamna Scholz a preferat să-l invite întâi pe scenă pe sculptorul Mircea Dăneasa, care, apropo de cele câteva lucrări altorelief de pe scenă, reprezentându-i pe Iraclie Porumbescu şi Ciprian Porumbescu, a lăudat-o pe autoare, fosta sa elevă, Elena Domnar. Apoi pe scriitorul Ion Filipciuc, care, împreună cu arhivistul, istoricul cernăuţean Dragoş Olaru, i-a fost preţios sfătuitor în scrierea scenariului filmului. Ion Filipciuc a vorbit publicului despre cărţile de editarea cărora s-a ocupat sub egida comemorărilor Porumbeştilor, şi-a anunţat intenţia aşternerii pe hârtie a istoriei bustului lui Ciprian Porumbescu din Suceava şi a atras atenţia asupra faptului că o compoziţie pe versuri de Eminescu, „Înger de pază”, nu este nici azi publicată, semn că, în ciuda aparenţelor, mai avem multe de descoperit în viaţa şi creaţia lui Ciprian Porumbescu.
Proiecţia filmului a fost urmată de intervenţia scriitoarei şi publicistei Maria Toacă din Cernăuţi, care a semnalat participanţilor recenta apariţie a cărţii „Crai nou pe cerul Bucovinei”, semnată împreună cu Doina Cernica (Editura Muşatinii, Suceava, 2024), în care trăieşte iubirea cernăuţenilor pentru Ciprian Porumbescu şi recunoştinţa pentru soarta care l-a legat puternic de oraşul lor, invitându-i la lansarea cărţii pe 17 septembrie 2024, ora 11:00, la Biblioteca Bucovinei. După care Cristina Chirvasie a vorbit despre experienţa deosebită trăită în realizarea acestui film, iar Dragoş Olaru şi-a exprimat gratitudinea pentru implicarea în ţesătura peliculei.
În sala Teatrului au fost prezente multe persoane pentru care Ciprian Porumbescu şi Cernăuţi reprezintă un interes intelectual şi sufletesc aparte, dar cei care merită salutaţi în rândurile de faţă sunt cernăuţenii Mariei Toacă, veniţi la proiecţie şi reîntorşi acasă în condiţii de război, grele, de-a dreptul eroice: Elena Nandriş, lider al comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, interpreta şi compozitoarea Carolina Jitaru, jurnalistă la secţia română a Radio Ucraina Internaţional, Iulia Toderean, regizor la Televiziunea Publică Cernăuţi, ziaristul şi traducătorul Tudor Andrieş şi, desigur, Dragoş Olaru.
Ajungând la film, nu ştiu dacă mai avem un document vizual de o asemenea calitate consacrat Cernăuţiului, capitalei istorice a Bucovinei. Este o valoare, felicitări, Stanca Scholz-Cionca, felicitări, Cristina Chirvasie, felicitări, Graţiana Lăzărescu! Un film care ar trebui proiectat în toate marile şi micile cinematografe din ţară, dar şi în capitala istorică a Bucovinei.
Un film realizat cu o corectitudine nemţească în ceea ce priveşte comentarea scrisului din jurnalul cernăuţean al lui Ciprian Porumbescu pe fundalul oraşului de atunci şi de acum şi urmărit pentru imaginile sale, pentru durabilul său Cernăuţi, pentru iubitul nostru Cernăuţi, cu o emoţie românească.
Comentarii