Duminică, 21 iunie 2026, la Biblioteca Municipală „George Bodea” din Câmpulung Moldovenesc, literatura a trecut încă o dată dincolo de graniţe, aducând împreună scriitori, poeţi şi iubitori ai culturii din Cernăuţi, Suceava, Fălticeni, Dorohoi şi Bucovina de sub Rarău. Întâlnirea lunară a Cenaclului transfrontalier Suceava–Cernăuţi „Maşina cu poeţi”, găzduită la invitaţia prof. Nicoleta Bogoş, managerul instituţiei şi preşedinte de onoare al Cenaclului literar „Ţara de Sus”, s-a transformat într-o veritabilă sărbătoare a cuvântului românesc.
În deschiderea manifestării, prof. ing. dr. Neculai Marcel Flocea, preşedintele Cenaclului „Ţara de Sus”, a prezentat delegaţiile participante, după care gazda evenimentului, prof. Nicoleta Bogoş, a adresat un călduros mesaj de bun venit. Cu emoţie şi sinceritate, aceasta a ales să vorbească nu din perspectiva funcţiei pe care o ocupă, ci din aceea a omului legat sufleteşte de comunitate şi de actul cultural.
Evocând istoria Bibliotecii Municipale „George Bodea”, una dintre cele mai vechi instituţii culturale ale judeţului Suceava, directoarea a amintit că începuturile acesteia coboară până în anul 1896, când a fost constituită ca lăcaş de cultură al comunităţii câmpulungene. Recunoaşterea oficială avea să vină la 20 iulie 1936, prin actul administrativ semnat de prefectul Constantin Leontieş, moment care a reprezentat pentru întreaga comunitate o adevărată sărbătoare.
În continuare, Nicoleta Bogoş a vorbit despre încercările prin care a trecut instituţia în ultimul deceniu, odată cu demararea lucrărilor de restaurare şi consolidare. Deşi acestea nu sunt nici astăzi încheiate în totalitate, biblioteca şi-a redeschis porţile în urmă cu patru ani, din convingerea că actul cultural nu poate fi suspendat până la finalizarea şantierului. Astfel, chiar şi în condiţii dificile, biblioteca a continuat să găzduiască lansări de carte, întâlniri literare şi manifestări culturale, păstrându-şi rolul de reper spiritual al comunităţii.
Un moment aparte al reuniunii l-a constituit prezenţa delegaţiei din Cernăuţi, condusă de scriitorul şi jurnalistul Vasile Carlasciuc. În intervenţia sa, acesta a evocat realităţile dramatice prin care trece astăzi Ucraina, aducând un pios omagiu celor căzuţi în războiul pentru apărarea ţării şi vorbind despre suferinţele pe care conflictul le aduce în viaţa oamenilor obişnuiţi. Totodată, a făcut referire la activitatea sa jurnalistică desfăşurată la „Radio Ucraina Internaţional” şi în paginile publicaţiei româneşti „Libertatea Cuvântului”, precum şi la noul volum la care lucrează, inspirat din experienţele şi tragediile generate de război. Prin poezia „Teii Cernăuţiului”, autorul a readus în atenţia publicului nostalgia locurilor natale şi legătura profundă dintre memorie, identitate şi spaţiul spiritual bucovinean.
Cei care l-au însoţit au completat în mod fericit tabloul literar al întâlnirii prin lecturi din creaţia proprie. Poeta Tatiana Golciuk a propus publicului versuri pline de sensibilitate şi lumină, în care visul şi libertatea se împletesc armonios. Dumitru Zaidel a abordat teme legate de familie, responsabilitate şi continuitatea generaţiilor, în timp ce Gheorghe Botnariuc a oferit o meditaţie lirică asupra identităţii naţionale şi a memoriei colective. La rândul său, eseistul Dorin Mischievici a prezentat un fragment din lucrarea aflată în pregătire, „Al şaselea reportaj din a şasea sfinţire”, text cu accente spirituale şi reflexive.
Delegaţia suceveană a propus, la rândul ei, un program literar divers şi echilibrat. Graţiela Ţurţu a adus în atenţia publicului reflecţii asupra actului creator şi a forţei vindecătoare a cuvântului, în timp ce Monica Buhac a evocat, prin versurile sale, figura tutelară a lui Mihai Eminescu şi frumuseţea simbolurilor identitare româneşti. Poetul Lucian Ioniţă a impresionat prin lirismul profund al textelor sale, dintre care unul a fost dedicat memoriei regretatei poete Limona Rusu. În acelaşi registru al sensibilităţii autentice s-au înscris şi versurile lui Ovidiu Donisă, consacrate familiei, iubirii şi valorilor care dau sens existenţei cotidiene.
Reprezentanţii Fălticeniului au adus în cadrul întâlnirii o notă distinctă de sensibilitate patriotică şi reflecţie spirituală. Recitalul delegaţiei a fost deschis de poeta Viorica Cornea, care a evocat prin versurile sale figura legendară a lui Ştefan cel Mare, readucând în atenţia publicului valori precum curajul, credinţa şi demnitatea neamului românesc. Un moment aparte a fost oferit de scriitoarea Maria Creţu, care a dedicat o strofă improvizată invitaţilor veniţi din Cernăuţi, transformând poezia într-un gest de fraternitate sufletească între românii despărţiţi de graniţe, dar uniţi prin limbă, cultură şi memorie. Totodată, aceasta a adus un omagiu creaţiei poetei câmpulungene Luminiţa Reveica Ţaaran, evocând frumuseţea şi spiritualitatea Bucovinei. Poetul Costel Befu a remarcat simbolismul întâlnirii desfăşurate chiar în ziua solstiţiului de vară, considerând această coincidenţă o binecuvântare şi un semn al luminii care însoţeşte actul creator. Versurile sale au purtat publicul într-o călătorie lirică spre timpul memoriei şi al reflecţiei interioare, sub semnul soarelui şi al luminii celei mai lungi zile din an.
Delegaţia din Dorohoi a propus participanţilor o incursiune în spaţiul meditaţiei şi al reflecţiei culturale. Poetul Stelorian Moroşanu a recitat versuri în care călătoria devine metaforă a devenirii, iar întrebările adresate propriei conştiinţe capătă valoare de reflecţie asupra sensului existenţei. La rândul său, istoricul Vasile Adăscăliţei a vorbit despre poezie ca expresie fundamentală a spiritului uman şi despre rolul creatorilor de-a lungul timpului, evocând originile literaturii în marile texte poetice ale omenirii.
Gazdele câmpulungene au răspuns cu aceeaşi generozitate spirituală. Poeta Graţiela Herghelegiu a adus în faţa publicului versuri inspirate de frumuseţea României şi de farmecul Bucovinei, exprimând prin poezie dragostea pentru locurile natale şi pentru moştenirea multiculturală a acestei provincii. Poeta Gabriela Braha-Strugaru a propus un moment de reflecţie asupra sensului scrisului şi al actului creator, printr-un text confesiv despre puterea cuvântului de a păstra memoria şi de a da sens existenţei. Evocarea unei strofe din lirica lui Octavian Goga a completat inspirat această meditaţie asupra condiţiei creatorului. La rândul său, poetul Valerian Bedrule a oferit publicului texte de o remarcabilă densitate metaforică, construite în jurul simbolurilor cuvântului, ale memoriei şi ale căutărilor interioare care însoţesc vocaţia literară. Un moment aparte al reuniunii l-a constituit intervenţia subsemnatului, construită sub forma unei mărturisiri despre legătura profundă cu oraşul natal. Pornind de la ideea că uneori nu noi alegem locurile pe care le iubim, ci ele ne aleg pe noi, discursul meu a evocat rădăcinile familiale, întoarcerea acasă după o carieră desfăşurată departe de Bucovina şi descoperirea literaturii ca formă de regăsire spirituală.
Întâlnirea a fost îmbogăţită pe parcurs de momente artistice care au adus un plus de emoţie şi diversitate programului. Flautistul Puiu Creţu a oferit publicului momente muzicale de o sensibilitate aparte, iar elevul Andrei Bodnar a readus în atenţie farmecul inconfundabil al operei lui Ion Creangă prin interpretarea povestirii Popa Duhu, completată de recitarea eminescienei Doina. La rândul său, prof. Felicia Oblesniuc a adus în sala bibliotecii ecoul cântecului tradiţional românesc, interpretând priceasna Dacă am avea iubire şi mai multe melodii inspirate din frumuseţea şi sensibilitatea spaţiului bucovinean.
Atmosfera de comuniune culturală a fost întregită şi de intervenţiile prof. Constantin Bulboacă, care a evocat spiritul lui Nicolae Labiş prin prezentarea imnului Cenaclului „Nicolae Labiş” – Zbor frânt, precum şi de scriitorul Constantin Horbovanu, care a oferit publicului câteva dintre binecunoscutele sale reflecţii reunite sub genericul Însemnările unui trecător. Moderatorul întâlnirii, prof. ing. dr. Neculai Marcel Flocea, a însoţit întreaga desfăşurare a evenimentului prin lecturi din propria creaţie lirică, încheind reuniunea printr-un poem primit cu căldură şi apreciere de cei prezenţi.
Un moment de profundă încărcătură spirituală a fost oferit de invitata specială a reuniunii, maica stavroforă dr. Gabriela Platon, cea de-a doua stareţă a Mănăstirii Voroneţ, însoţită de maica stavroforă Elena Simionovici. Pornind de la propriul parcurs de viaţă şi de la preocupările sale teologice, maica Gabriela Platon a propus participanţilor o meditaţie asupra libertăţii omului şi a relaţiei sale cu Dumnezeu, evocând tema izgonirii din Rai şi semnificaţiile ei spirituale şi existenţiale.
În încheiere, preşedintele Cenaclului literar „Ţara de Sus”, prof. ing. dr. Neculai Marcel Flocea, a adresat mulţumiri tuturor participanţilor, oferindu-i prof. Nicoleta Bogoş o diplomă de recunoştinţă şi un coş mare cu flori pentru implicarea şi efortul depus în organizarea evenimentului. Vizibil emoţionată, directoarea a mulţumit la rândul său tuturor celor prezenţi pentru calitatea intervenţiilor şi pentru spiritul de solidaritate culturală care a caracterizat întreaga reuniune.
În acest spirit, la poalele Rarăului, într-un spaţiu devenit de-a lungul timpului simbol al culturii câmpulungene, „Maşina cu poeţi” şi-a continuat călătoria sub semnul dialogului, al prieteniei şi al cuvântului românesc. Pentru câteva ore, literatura, muzica, credinţa şi memoria s-au întâlnit firesc, oferind participanţilor imaginea unei Bucovine vii, în care valorile spiritului continuă să unească oameni, comunităţi şi generaţii. Dincolo de graniţe şi de destine individuale, scriitorii, poeţii şi iubitorii de cultură prezenţi la această reuniune au demonstrat că limba română rămâne una dintre cele mai puternice punţi de legătură între românii de pretutindeni. Iar Câmpulungul Moldovenesc, aşezat sub ocrotirea Rarăului şi a unei bogate tradiţii culturale, a confirmat încă o dată că ştie să-şi primească oaspeţii nu doar cu ospitalitate, ci şi cu acea căldură sufletească prin care literatura devine întâlnire, comuniune şi sărbătoare.
VASILE AIOANEI
Comentarii