În perioada 21 şi 22 octombrie, în centrul municipiului Fălticeni s-a desfăşurat „Târgul Mărului”. Ajunsă la a XVIII-a ediţie, manifestarea dedicată pomicultorilor a fost iniţiată în anul 2003 de ing. Cătălin Dobrescu, care, cu un an înainte, punea bazele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, cuprinzând specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Fălticeni, tineri fermieri din zonă şi administraţia locală.
Tradiţia organizării acestei manifestări a fost întreruptă doar în anul 2010, din cauza inundaţiilor, şi în anii 2020 şi 2021, din cauza pandemiei.
Evenimentul desfăşurat în urbea de pe Şomuz are şi rolul de a consolida comunitatea locală, precum şi descoperirea de noi produse şi gusturi naturale, prezentate de producătorii locali.
Ca şi în anii precedenţi, în piaţa centrală din Fălticeni a fost organizată o expoziţie cu toate soiurilor de măr produse în bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, expoziţie care a fost punctul de atracţie a târgului, pentru că de aici au pornit negocierile pentru cumpărarea de mere cât mai frumoase, mai gustoase, care să ţină mult în timpul iernii şi care să coste cât mai puţin.
Pomicultori, furnizori de materiale şi produse specifice pentru agricultură, producători şi procesatori de lapte şi carne, apicultori, legumicultori, meşteri populari au oferit şansa consumatorilor de a interacţiona, de a pune întrebări şi de a afla cum se produc alimentele direct de la sursă. Pe parcursul celor două zile, vizitatorii au avut ocazia să descopere diversitatea şi multitudinea de produse oferite, de la fructe şi puieţi de arbuşti şi pomi fructiferi, produse obţinute în gospodărie (dulceaţă, siropuri, murături, zacuscă), produse din carne şi preparate tradiţionale, produse lactate, pâine pe vatră sau la tavă, prăjituri, produse apicole, până la suc de mere, distilat din fructe, obiecte artizanale şi multe altele.
Merele din zona Fălticeni sunt cele mai bune, frumoase şi sănătoase!
Deschiderea oficială a târgului a avut loc sâmbătă, 21 octombrie, prin vizitarea standurilor de către liderul PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, senatorul PSD Gheorghiţă Mîndruţă şi deputatul PSD de Suceava Gheorghe Şoldan, subprefecţii Florin Sinescu şi Cristian Şologon, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Tofan, primarul Gheorghe Cătălin Coman, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, Elena Claudia Gogu, directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş, primari din comunele din zona Fălticeni.
După deschiderea oficială şi discuţii cu pomicultorii, primarul Cătălin Coman a precizat că târgul este organizat pentru a-i promova pe pomicultorii din zona Fălticeni.
„Este datoria noastră firească să promovăm pomicultorii şi produsele noastre tradiţionale. Avem cu ce ne mândri, pomicultorii muncesc şi au muncit foarte mult, s-au adaptat la tot ceea ce înseamnă rigorile UE, la tot ceea ce însemnă producţia. Aşa cum se vede, avem mere de foarte bună calitate, sănătoase, ecologice. Foarte multe livezi au fost modernizate prin reconversie, în ceea priveşte soiurile de măr, de pomi fructiferi. Suntem aici, în centrul municipiului Fălticeni, într-un weekend frumos de toamnă şi avem ce arăta. Întotdeauna fălticenenii au fost oameni calzi şi primitori şi, după cum vedeţi deja, de la primele ore ale dimineţii lumea este prezentă aici să cumpere, să vadă. Adresez invitaţia de a cumpăra produse româneşti, produse bune, produse din zona Fălticeni, pentru că, aşa cum se vede, sunt cele mai bune, frumoase şi sănătoase”, a fost îndemnul primarului Cătălin Coman.
Sprijin din partea administraţiei judeţene pentru ca „Târgul Mărului” să aibă o mai mare amploare
Duminică au vizitat standurilor producătorilor parlamentarii liberali suceveni Constantin Daniel Cadariu şi Bogdan Gheorghiu şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Tofan şi Niculai Barbă, care au promis sprijin din partea administraţiei judeţene pentru ca „Târgul Mărului” de la Fălticeni să aibă şi o mai mare amploare. Alături de ei s-a aflat primarul Cătălin Coman.
Vicepreşedintele al CJ Suceava Vasile Tofan, fost primar al municipiului Fălticeni, a apreciat că târgul a evoluat frumos încă de la primele ediţii.
„Ca iniţiator al primelor ediţii, mă bucură că acest târg a devenit deja o tradiţie. Se dovedeşte faptul că pomicultura, cultura mărului din zona Fălticeniului şi segmentul privat au evoluat foarte mult în ultimii ani. Din păcate, statul român a rămas un pic restant prin pârghiile prin care ar trebui să susţină acest segment. Să sperăm că lucrurile vor merge spre bine şi că de la an la an acest târg va prinde şi mai mare amploare” a spus Vasile Tofan.
La rândul său, vicepreşedintele Niculai Barbă a ţinut să evidenţieze că ediţia 2023 are loc într-un context cu totul aparte, având în vedere că municipiul Fălticeni a fost invitat şi face parte din Organizaţia de Management a Destinaţiei „Bucovina”, prima şi singura structură de acest fel înfiinţată în ţară.
„Felicit producătorii şi organizatorii, iar CJ Suceava este partener în organizarea târgului de aici. Producătorii din zona Fălticeniului au fost prezenţi şi la Târgul de Toamnă «Produs în Bucovina», cel mai mare târg pe care îl organizează judeţul Suceava, şi sper să îi regăsim peste tot. Este o preocupare permanentă a noastră de a asigura sprijin pentru producători, iar lucrul acesta îl putem face prin a încuraja consumul merelor din această zonă. Dar sigur că este loc şi pentru mai mult sprijin pentru aceşti producători” a precizat Niculai Barbă.
El a adăugat că zona Fălticeni urmează să fi promovată şi la ediţia de toamnă a Târgului de Turism al României de la Bucureşti, în perioada 9 – 12 noiembrie.
Lipseşte un depozit zonal pentru fructe şi legume
După ce a discutat cu pomicultorii, senatorul Ioan Stan a apreciat sâmbătă că, în ultimii ani, în jurul Fălticeniului s-au plantat foarte multe livezi prin programul de reconversie, au apărut livezi noi, dar a rămas nerezolvată problema unui depozit zonal pentru fructe şi legume şi, mai nou, a apărut importul de produse agricole, inclusiv fructe, din Ucraina.
„Trebuie să-l felicit pe domnul primar pentru că, de fiecare dată, are o organizare fără cusur. Dar parcă niciodată atât organizarea, cât şi merele din bazinul pomicol Fălticeni nu au fost aşa de frumoase!… Acum câţiva zeci de ani era al doilea bazin pomicol al ţării, cu livezi de mere, pere, cireşe şi vişine. În zona Fălticeni, înainte erau 2.500 ha de livezi. Nu ştiu exact ce producţie era atunci, dar era importantă. Anul acesta am înţeles că s-a depăşit mia de hectare de livezi. Sunt multe livezi tinere, mai ales prin reconversie, prin acel program european. Şi chiar dacă sunt numai 1.000 de hectare faţă de 2.500 câte erau înainte, producţia a egalat-o pe cea de atunci. Dacă înainte se obţineau vreo 20 de tone/ha, anul acesta s-a ajuns şi la 40 – 50 de tone.
O singură problemă ar trebui rezolvată cât mai rapid – depozitarea. Sunt programe greu accesibile şi cu sume destul de mici faţă de cât este investiţia. Fiecare pomicultor are depozite; nu sunt frigorifice şi pot păstra producţia până prin ianuarie – februarie. În condiţiile în care acum preţul este mai mic, dacă s-ar putea păstra în perioada de primăvară, s-ar obţine un preţ destul de bun. Am vorbit cu fiecare pomicultor, sunt mulţumiţi de producţie, dar aşteaptă un singur lucru: să aibă şi vânzare bună.
Noi, politicul să zicem aşa, am făcut la sugestia producătorilor câteva lucruri bune. Mă refer la subvenţia la carne, la taurine, la lapte şi trebuie să facem ceva şi cu subvenţia pentru pomicultori. Dacă au fost ajutaţi cu câteva programe, acum asta le mai lipseşte. Şi, nu vreau să fiu răutăcios, dar la ora actuală mai au o problemă şi ei cu produsele din Ucraina. Mărul din Ucraina vine la un preţ mic, cu o calitate mult inferioară. Sper să le rezolvăm” a precizat senatorul Ioan Stan.
Seceta prelungită i-a afectat pe pomicultori
În cadrul expoziţiei din faţa scenei, 11 producători au prezentat soiuri de mere cunoscute, printre care Starkimson, Gala, Idared, Ionathan, Golden, Pinova, Rădăşeni, Gloster Generos, Florina, Ionagold, dar şi soiuri mai puţin cunoscute, cum ar fi Maribel. Aproape toate soiurile de mere sau vândut cu 3 lei/kg, cele mai scumpe fiind merele Renate, 5 – 6 lei/kg care, deşi nu sunt atât de aspectuoase, au un gust acrişor, discret aromat, acidulat şi potrivit de suculent, fiind recomandate şi diabeticilor, pentru că au indice glicemic scăzut. La fel de căutate şi apreciate au fost perele, prunele şi gutuile.
„Anul 2023 a fost foarte dificil pentru pomicultori din cauza secetei prelungite. În 53 de ani de când fac pomicultură nu am prins asemenea secetă prelungită. Unde s-a irigat, producţia este mulţumitoare, dar unde nu s-a irigat, merele sunt foarte mici, producţia este slabă. Pe o suprafaţă de 8 ha din cele 15 pe care le deţin am folosit sistem de irigaţie şi s-a cunoscut diferenţa. Unde nu am avut sistem de irigaţie, am udat cu cisterna. Pentru a suplini lipsa apei din sol au fost cheltuieli mari faţă de un an obişnuit, cu energia electrică, cu oamenii care au ajutat să udăm din cisternă, a fost necesar să intervenim cu îngrăşăminte foliare pentru a proteja pomii de stres. Recoltatul merelor de consum se va finaliza la sfârşitul lunii octombrie, pentru cele pentru industrie va mai dura până pe 10 noiembrie. S-a întârziat pentru că forţa de muncă este greu de găsit, costurile sunt mari” ne-a spus ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.
Tot de la Mircea Costişevsci am aflat că subvenţia pentru pomicultură „este ceva mai mică ca subvenţia la păşune. Ce cheltuieli sunt la păşune şi ce cheltuieli sunt în pomicultură?! Şi la cultura mare, la cereale, subvenţia este mult mai mare decât la pomicultură. Noi vindem mărul cu 2 lei/kg, dacă îl vindem, în timp ce pe piaţă se vinde dublu şi chiar mai mult, La un preţ de 2 lei/kg abia reuşim să ne scoatem cheltuielile. Bani de investiţii nici nu se pune problema, pentru că anul acesta au fost mult mai multe cheltuieli cu irigaţii şi tratamente suplimentare pentru a asigura o nutriţie suplimentară” a precizat Mircea Costişevschi.
Comentarii