Alfabetar de pandemie (şi nu numai)

„Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de amu…”

Armonie. – Cum păstraţi cu atât succes armonia conjugală (mai ales în perioada grea de carantină la domiciliu)? – Prin reciprocitate. Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers: eu tac când soţia e nervoasă.

Birlic. Birlic, pe numele real Grigore Vasiliu, şi-a încercat norocul de şapte ori la Conservator până a fost admis. În mod ironic, tocmai defectul din cauza căruia a fost respins la Conservator a devenit marca sa şi l-a ajutat mai târziu să cunoască celebritatea. „Eram peltic şi scuipam când vorbeam” povestea Birlic despre motivul pentru care n-a fost admis la Conservator. Birlic este un nume sinonim cu teatrul românesc de comedie. Grigore Vasiliu-Birlic, actorul mărunt cu o figură desprinsă parcă dintr-o caricatură, a fost considerat Louis de Funes sau Charlie Chaplin al românilor. Deşi toţi sorţii i-au fost potrivnici în alegerea carierei de actor, Birlic a demonstrat că, acolo unde există talent şi ambiţie, nu este nevoie de o înfăţişare de superstar hollywoodian pentru a atinge celebritatea şi a câştiga iubirea publicului.

Cenzură. Şi cărţile de bucate pot fi cenzurate. Prima ediţie sub semnătura Sanda Marin (Cecilia Maria Zapan, fiica ilustrului profesor, autor şi editor Ion Simionescu) a fost publicată în 1936 la Editura „Cartea Românească” din Bucureşti, care era condusă chiar de tatăl ei în acel moment. Volumul conţinea sute de reţete culinare din bucătăria românească sau inspirate din alte tradiţii gastronomice, avea 437 de pagini şi s-a bucurat de un atât de mare succes, încât au fost retipărite încă opt ediţii în următorii opt ani, fiecare dintre ele beneficiind de completări generoase. Cartea a fost reeditată şi după cel de-al Doilea Război Mondial, dar într-o ediţie prescurtată, care a fost adaptată la condiţiile din timpul comunismului. Reţetele considerate inadecvate în raport cu realităţile social-politice şi economice precum salata de icre negre, galantina de curcan, muşchiul de vită Chateaubriand, supa Bouillabaisse (cu fructe de mare), consommé-ul, sufleul surpriză, sosul olandez, tortul Napoleon, preparatele sofisticate din vânat sau cozonacii moldoveneşti pentru care se foloseau 100 de ouă la 5 kg de făină au fost eliminate sau schimbate, astfel încât să fie în conformitate cu viaţa din România comunistă. Evident, ideologia comunistă a cenzurat reţetele tradiţionale legate de sărbătorile religioase, astfel încât vastele colecţii de reţete de mâncăruri specifice pentru Crăciun sau Paşte s-au transformat în „reţete pentru mese festive”, iar unele ingrediente care nu se mai găseau în magazine au fost înlocuite, de cele mai multe ori neinspirat, cu produse pe care gospodinele le puteau găsi în comerţul socialist. După 1989 au apărut încă opt ediţii ale cărţii Sandei Marin, cea tipărită în 2009 la Editura Humanitas fiind o ediţie integrală. Sanda Marin a murit în 1961 şi a fost înmormântată în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu.

Corona. Noi nu servim Corona de minciuni a lumii! (G. Astalos)

China. Trebuie să recunoaştem că acest virus este primul lucru produs în China care funcţionează de mult timp.

Dorinţe. „Nu-ţi pierde timpul cu dorinţi, sau vei sfârşi rău.” (Papirus egiptean)

Eiffel. Un şeic revine – după pandemie – în vizită la Paris şi, revăzând Turnul, zice: De atâţia ani sondează ăştia după petrol şi nimic!…

Eliberare. Soţia (după lunga carantină din pandemie): – Ies în oraş pentru două-trei ore. Vrei ceva? Soţul: – Nu, mersi. E suficient…

Fantezii. „E ora 12 şi un sfert: râs forţat al femeii, evocând aluziv orgasmul. Motivul: a plăcea, a atrage atenţia masculului dominant al grupului” (A. Dussollier în „Destinul fabulos al Ameliei Poulain”, 2001).

Ghinion. Culmea ghinionului în dragoste: să te părăsească soţia pentru amanta ta (cea veche, fidelă, încă din liceu).

Haloimăs (var. haloimis). Cuvântul – însemnând în argou dezordine, învălmăşeală – continuă să-i dezbine pe lingvişti, deşi originea sa este incontestabilă: ebraicul „halom”, adică vis, utopie, fantezie. Cum s-o fi trecut, în vreme, de la sensul curat, poetic, la cel opus, aiurit? O posibilă explicaţie: reveria, romantismul sunt frecvent conotate negativ, peiorativ de către „pragmaticii” tuturor epocilor. Vreme în care ingenua vocabulă a fost „contaminată” de alţi termeni depreciativi, asemănători: hal, haos, harababură, halima etc.

I.G. Duca. „Fosforescent, dar nu luminos.” (N. Iorga)

Împerechere. Acel moment de adevărat extaz în care un bărbat reuşeşte să găsească în dulap două şosete de aceeaşi culoare.

Japonia (altfel). Japonia şi Rusia n-au semnat nici până în ziua de azi Tratatul de pace de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauza disputei asupra Insulelor Kurile. Numărul chinezilor omorâţi de japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este mai mare decât numărul evreilor omorâţi în Holocaust. În anul 1949, India a trimis grădinii zoologice din Tokyo doi elefanţi, pentru a ridica moralul japonezilor, înfrânţi în cel de-Al Doilea Război Mondial. („Revista mea”, Israel)

Leliţă. „Leliţă / paraleliţă / Astăzi o să-mi pun la punct / Archebuza-mi cu rotiţă / Şi o să îţi scriu, defunct. // Căci cred c-a sosit momentul / Dulcei dup-amieze / Să-ţi tai părul cu patentul / Ca să nu mă curenteze / Şi să-ţi pup cu gura tenul / Şi cu sufletul sutienul…” (Emil Brumaru)

Mulţumiri. Dragă chefule, redactor de emisiuni gastronomice. Îţi mulţumesc pentru excelenta ta reţetă. Din motive lesne de înţeles – legate de această perioadă de criză generală – am schimbat în reţeta ta câteva ingrediente. Astfel, am înlocuit avocado cu nişte cartofi fierţi şi creveţii natur cu nişte slăninuţă prăjită. Dar, în principiu, mi-a plăcut mult salata ta de creveţi cu avocado.

Nostradamus. „Mulţi teoreticieni ai conspiraţiei au susţinut că Nostradamus ştia despre ameninţarea coronavirusului în urmă cu aproape 500 de ani. Coronavirusul, care şi-a infectat prima victimă în China în noiembrie 2019, a atacat până în prezent (data articolului citat! – n.red.) peste 1,5 milioane de oameni. Virusul nu a mai fost întâlnit niciodată la om şi mulţi au luat-o ca semn al presupusei sale origini supranaturale. Teoreticienii conspiraţiei au împărtăşit online în ultimele săptămâni o predicţie legată de coronavirus pe care au atribuit-o lui Nostradamus. Aşa-numita profeţie «Anul dublu» vorbeşte despre o ciumă care se ridică „pentru a distruge” lumea. Nostradamus a scris în 1551: «Va exista un an jumătate-jumătate (2020 – vezi rostirea anului „jumi-juma” unei doamne politician – n.a.) din care va apărea o regină (corona) care va veni de la est (China) şi care va răspândi o ciumă (virus) în întunericul nopţii, într-o ţară cu 7 dealuri (Italia) şi va transforma amurgul oamenilor în praf (moarte), pentru a distruge şi a strica lumea. Va fi sfârşitul economiei mondiale aşa cum o cunoaşteţi». Pasajul a fost distribuit masiv pe social media devenind viral.” (Evz.ro).

Politruc. Alegeri. Un politician de la Centru merge, însoţit de multe televiziuni, într-un sat îndepărtat. Se adună sătenii şi politicianul îi întreabă cu ce poate să-i ajute. Primarul se plânge: – Avem două mari probleme. – Care? – Prima e că avem dispensar, dar, iată… nu avem, de ani buni, medic. Politicianul scoate mobilul şi vorbeşte tare la el, în faţa camerelor TV. După câteva minute, închide şi zice: – Rezolvat! Poimâine dimineaţă – mă rog…, săptămâna viitoare, cel mai târziu, aveţi doctor! Zi-mi, acum, dom’ primar, a doua problemă! – La noi în sat nu există deloc… semnal pentru mobil!!!

Preţuri. Azi, la piaţă, preţuri de pandemie: – Cât costă ardeii roşii? – 19 lei kilogramul. – Da-s cumva umpluţi cu carne?!

Război („sfânt”). Un război poate fi „sfânt” doar pentru naivii care asigură, mereu, „carnea de tun”. Pentru credulii – mereu majoritari şi manipulaţi de politic, care atacă şi ucid, ori se apără cu disperare, în numele unor dogme care nici nu-i izbăvesc şi nici măcar nu-i hrănesc, nu-i salvează, după terminarea războiului!

Sistem. „Periclitatul nostru sistem imunitar este o metaforă pentru sentimentul predominant de vulnerabilitate al omului ca individ într-o lume ostilă.” (Dr. Michael Fitzpatrick)

Tinereţe. Pandemia m-a făcut să mă simt, din nou, ca la 17 ani: am părul lung, umblu nebarbierit şi n-am voie să ies noaptea din casă.

Vremuri. „În cuvântul introductiv către «iubitul cetitor», plasat în faţa Letopiseţului, Miron Costin prindea într-o frază starea de cumpănă a ţării, ceea ce poate isca impresia de actualitate. O conştiinţă şi o suferinţă tulburătoare se pot citi în gravitatea retoricii textului: «Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de amu, de nu stăm de scrisori, ce de griji şi suspinuri… Iară noi prăvim cumplite vremi şi cumpănă mare pământului nostru şi nouă». Umbra acestei stări psihospirituale planează nu numai asupra fondului reflexiv al povestirii istoriei, ci şi asupra stării omului înţelept trăitor în România profundă de astăzi.” (Elvira Sorohan)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: