Legiunea cehoslovacă

În Rusia anului 1917 are loc o dublă revoluţie. Prima, în februarie/ martie, este o revoluţie liberală, tipică secolului al XIX-lea; a doua, în octombrie/ noiembrie, este o revoluţie bolşevică de tip nou.

În decembrie 1917, Rusia iese din războiul cu Germania, iar în 1918 izbucneşte un sângeros război civil între „albii”, partizani ai ţarului, şi „roşii”, bolşevici. Acest război civil a dus Rusia în pragul dezastrului, foamea şi bolile au provocat moartea a 20 de milioane de oameni, iar economia a fost distrusă.

Puţini dintre noi cunoaştem că una din cauzele principale ale izbucnirii războiului civil din Rusia (1918-1920) a constituit-o chestiunea Legiunii cehoslovace.

Ce a fost de fapt Legiunea cehoslovacă? Recent, am putut consulta lucrarea „L´Aventure de l´Amiral Kolceak” a generalului J. Rouquerol, apărută la Paris în 1929, la editura Payot.

Ce am putut afla din lecturarea acestui important izvor istoric scris al contemporaneităţii?

„Zeci de mii de soldaţi cehoslovaci înrolaţi în armata austriacă în 1914 se predaseră de bună voie ruşilor – slavi ca şi ei – în primăvara lui 1916, în Galiţia. Aceşti soldaţi nu cereau decât să întoarcă armele împotriva forţelor germane, pe care le detestau pentru că înduraseră stăpânirea lor secole de-a rândul.” Constituiţi în Legiunea cehoslovacă, bine instruiţi şi echipaţi, ostaşii s-au acoperit de glorie în bătăliile pe care le-au purtat împotriva armatei germane.

Participarea Legiunii cehoslovace împotriva armatei germane s-a încheiat la 3 martie 1918, când bolşevicii au semnat tratatul de pace cu Germania, la Brest-Litovsk.

În aceste condiţii, Statul Major al armatei franceze se gândi să aducă Legiunea cehoslovacă pe frontul francez.

Dar cum să procedeze?

Se hotărî ca Legiunea cehoslovacă să fie repatriată prin Siberia, apoi peste Pacific spre SUA şi, în sfârşit, peste Atlantic în Europa.

„Începând cu primăvara lui 1918, soldaţii din Legiunea cehoslovacă începuseră să ia Transsiberianul spre Vladivostok şi câteva săptămâni mai târziu această armată se înşiră de-a lungul unei căi ferate de 8000 km, capul coloanei de trenuri ajunsese la Enisei, în timp ce coada era încă pe Volga.”

Însă, deodată, în mai 1918, bolşevicii, la cererea nemţilor, au încercat să dezarmeze Legiunea cehoslovacă. Acest fapt nu s-a putut petrece deoarece cehoslovacii s-au apărat cu dârzenie şi de aici izbucni războiul civil între bolşevicii „roşii” şi ruşii „albi”.

În acest fel, calea ferată transsiberiană va fi teatrul unor cumplite confruntări, ambele tabere se vor întrece în ferocitate, de-a lungul unei căi ferate de 8000 km, deţinută de cehoslovaci şi de aliaţii lor din primul Război Mondial.

Prezenţa Legiunii cehoslovace, de la un capăt la altul al Transiberianului, precum şi dorinţa de a veni de hac bolşevicilor care se aliaseră cu nemţii au fost motivele debarcării în Rusia, Nordul Îndepărtat şi Siberia a paisprezece armate străine.

La sfârşitului anului 1918, în imensitatea siberiană se găseau următorii militari: generalul francez Janin, comandatul trupelor de la vest de Lacul Baikal, generalul japonez Otani, comandatul trupelor stabilite în Extremul Orient, generalul japonez Oba, comandantul diviziei japoneze din Transbaikal, în Ussuri, la nord de Vladivostok, erau americanii, iar generalul englez Knox comanda ariergarda.

Favorizaţi de această situaţie, ruşii „albi” au venit în număr mare în Siberia, formând la Omsk un guvern social, democrat. Această tentativă a social-democraţilor ruşi este zădărnicită de englezi, care l-au sprijinit pe amiralul Kolceak să devină dictatorul Siberiei.

Amiralul Kolceak, capricios şi tiranic, şi-a făcut duşmani pretutindeni, intrând în conflict cu Legiunea cehoslovacă şi armata japoneză. Părăsită de cehoslovaci şi japonezi, armata lui Kolceak a fost zdrobită de Armata Roşie în februarie 1920. Kolceak a fost prins la Irkuţsk şi împuşcat de bolşevici. Astfel se pune capăt războiului civil.

Cât despre Legiunea cehoslovacă, nu avea ce căuta în Siberia, ea străduindu-se să se apropie de Vladivostok. Aici a reuşit să se îmbarce pe nave engleze şi americane şi să ajungă, cei mai mulţi dintre ei, în Cehoslovacia care îşi dobândise, în sfârşit, o existenţă recunoscută pe plan internaţional.

Legiunea a constituit osatura pe care s-au pus bazele armatei noului stat înfiinţat la 18 octombrie 1918 – Cehoslovacia.

Am prezentat aceste informaţii legate de Legiunea cehoslovacă în dorinţa de a oferi cititorului informaţii legate de evenimente petrecute acum 100 de ani, peste care s-a aşternut praful istoriei.

 Prof. CONSTANTIN TÂRZIU