Flash

Revenind oarecum la textul de ieri, e o nebunie totală cu ce se mai întâmplă prin peisaj. Oamenii sunt bulversaţi şi nu ştiu nu cu cine să voteze ci ce vor mânca zilele viitoare. Că li s-au mărit unora salariile e altă poveste. Că s-au mărit anumite pensii, la fel. Dar când au sărit preţurile le-a ieşit adrenalina pe nas majorităţii amărăştenilor. Nici hârtia nu acceptă ce spun cei care au fost minţiţi. Dar asta e, trăim în România. Vrând nevrând nu prea avem soluţii. Suntem un popor care de foarte multă vreme trebuie doar să aleagă „răul cel mai mic”. Chiar nu se trezeşte nimeni? Diaspora contestă guvernarea actuală. (De parcă mie mi-ar plăcea.) Prieteni dragi şi rude, haideţi acasă să putem schimba ceva practic. În niciun caz prin bani băgaţi în vile cu peste douăzeci de camere în care nu stă nimeni. Veniţi, preluaţi puterea şi faceţi ceea ce trebuie. Aveţi experienţă occidentală, posibilităţi financiare şi ceva neuroni, bănuiesc. Mai punem şi noi neuronii care ne-au rămas şi poate reuşim. Nu de altceva, dar declarativ nu ajungem nicăieri. (COSMIN LEAHU)