Eminescu, pretutindeni în sufletele românilor

Am avut şansa să particip şi în acest an la manifestările organizate în capitala istorică a Bucovinei, Cernăuţi, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la naşterea Poetului şi m-am convins încă o dată că Eminescu e acasă şi e viu în sufletul oricărui român, oriunde s-ar afla acesta.

Sub un cer înlăcrimat, în consens cu ziua de doliu în Ucraina, pentru victimele unui război nedrept din estul ţării, la Casa Aron Pumnul, „punctul de referinţă în perioada de formare spirituală a tânărului Eminescu”, după cum spunea Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi, s-au adunat mulţi români: toţi reprezentanţii societăţilor culturale din oraş, ziarişti, profesori de la universitatea cernăuţeană şi de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, alţi suceveni, botoşăneni, dorohoieni, ieşeni, rădăuţeni, dorneni ş.a. Florile recunoştinţei au îmbrăcat bustul poetului, au rostit cuvinte de suflet acad. Vasile Tărâţeanu, Eleonora Moldovan, prof. univ. Sabina Fânaru de la Suceava, Mihai Chirica, viceprimar al Iaşiului şi, ca o concluzie, de Ziua Naţională a Culturii Române, Sfinţia Sa Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna, a rostit „Mihai Eminescu poate fi considerat Sfântul culturii româneşti, nu pentru că dorim noi, acest statut şi l-a câştigat însuşi, prin opera şi activitatea sa”. Părintele Melchisedec a venit la Cernăuţi însoţit de alţi slujitori de la Putna şi de un grup de elevi frumoşi şi talentaţi de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovul de Jos, care l-au colindat pe Eminescu.

Părăsim incinta Casei Aron Pumnul, tristă acum, dar cu speranţa că va primi în acest an, cu sprijinul Guvernului României, înfăţişarea pe care o merită, şi, îndreptându-ne spre statuia lui Eminescu tânăr, zărim de departe fluturând drapelul tricolor care îi însoţeşte întotdeauna pe membrii corului „Dragoş Vodă” al Societăţii pentru Cultura Română „Mihai Eminescu”, care ne-au încântat de această dată cu melodii pe versuri eminesciene. Iubitorilor de valori şi de neam, de poetul neamului, foarte mulţi şi aici, li s-au alăturat oficialităţile oraşului în frunte cu primarul. Preşedintele societăţii, ziaristul Vasile Bâcu, ceilalţi vorbitori au subliniat necesitatea păstrării şi promovării valorilor, au condamnat forma tragică în care acestea sunt asaltate peste tot, şi-au exprimat speranţa într-un viitor al liniştii şi al păcii. Activităţile au continuat pe tot parcursul zilei.

La-Casa-lui-Aron-Pumnul

La Casa lui Aron Pumnul

La-statuia-lui-Eminescu-din-Cernauti

La statuia lui Eminescu din Cernăuţi


La Catedrala Mitropolitană, douăzeci şi patru de preoţi, între care şi un grup din Ţara Dornelor, conduşi de preotul Gabriel Doroftiese din Dorna Candrenilor, au oficiat un impresionant Te Deum pentru Eminescu şi familia sa, poetul Vasile Tărâţeanu i-a dedicat un poem, elevii de la Vicov, un colind. La sediul Societăţii „Mihai Eminescu” s-au vernisat două expoziţii, s-au lansat cărţi, a avut loc un moment artistic omagial, o altă expoziţie a fost vernisată la Muzeul Etnografic, scriitorii şi profesorii universitari s-au întâlnit la Biblioteca Regională „Mihail Ivasiuk”.

„În aceste momente ne întoarcem la Eminescu, la cultură, ea ne înveşniceşte, ea şi credinţa, care sunt egale cu adevărul şi care ne asigură reprezentarea ca neam” a spus consulul Eleonora Moldovan, iar poetul Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Cernăuţi, sintetiza „lecţiile” pe care ni le-a dat Eminescu: să ne iubim limba, s-o vorbim corect şi astfel să ne apropiem de Dumnezeu, să ne cunoaştem istoria, să ne păstrăm demnitatea. Din intervenţiile profesorilor universitari suceveni, care au realizat mai multe prezentări de carte, rod al preocupărilor profesionale, s-au desprins dimensiunile spirituale şi etice, perenitatea operei eminesciene.

Am părăsit Cernăuţiul cu convingerea că întâlnirea de acum cu Eminescu a fost una mai deosebită, mai substanţială şi mai profundă. Şi pentru că spiritul eminescian ne însoţeşte în fiecare zi, dornenii l-au omagiat pe 15 ianuarie, participând la Casa de Cultură „Platon Pardău” la spectacolul „Trăsura cu Domnul Mihai Eminescu”, susţinut de Natalia şi Pavel Lupăcescu, actori ai Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, iar pe 16 ianuarie, la Biblioteca „G.T.
Kirileanu”, unde şi-au dat întâlnire membrii „Arboroasei”, scriitori, membrii Filialei SCLRB, elevi, profesori, cu toţii iubitori de Eminescu.

DSCF1948          DSCF1963

Bibliotecarele Nicoleta Todaşcă şi Simona Iftimuţ au pregătit un film despre Casa Memorială din Ipoteşti şi o expoziţie cu cele mai semnificative volume din opera eminesciană, aflate în zestrea instituţiei. Poeta Anica Facina a prezentat fotografii mai puţin cunoscute în care apare Eminescu, a vorbit despre ultimul urmaş în viaţă, Roxana Eminescu Iacobescu, despre locuri care poartă numele poetului nostru naţional, despre recorduri care se referă la operă şi despre Congresul Eminescologilor de la Chişinău. Elevi de la şcolile gimnaziale 1, 2 şi 4 din municipiu, îndrumaţi de prof. Liliana Ţăran, Ioana Iuga, Otilia Nilaş şi Andreea Păştinaru, au recitat cu emoţie şi talent din opera eminesciană şi au fost răsplătiţi cu cărţi şi diplome. Elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 au cântat despre Iaşiul prin care şi-a purtat paşii Poetul. Amănunte interesante despre Casa Memorială de la Ipoteşti, despre biserica ridicată în 1939, prin diligenţele lui Nicolae Iorga, a adus în discuţie prof. Stela Giosan. Intervenţiile următoare au demonstrat interes pentru publicistica eminesciană. Astfel, Aldona Patraş a realizat o sinteză a articolelor care ilustrează opinia gazetarului Eminescu despre Basarabia, Gheorghe C. Patza, vicepreşedintele ASATD, s-a referit la relaţia lui Eminescu cu justiţia din perspectiva studiilor de drept audiate la Viena, a opiniilor despre justiţie, drept internaţional, dreptul de proprietate, cât şi la definirea unor noţiuni din domeniu aflate în opera eminesciană. Prof. Taţiana Vlad Guga sublinia cu mândrie că Eminescu, care a trecut într-una din peregrinările sale prin Vatra Dornei, a fost totdeauna sărbătorit aici şi datoria tuturor românilor, mai ales a tinerilor, este să-l studieze, să-l înţeleagă pe „omul deplin al culturii româneşti” (C. Noica), ce ne reprezintă în cel mai înalt grad. S-a vorbit despre actualitatea unor opinii politice, despre raportul său cu religia. Refugiată din nordul Bucovinei, Viorica Chiriac a evocat momente dificile în care a învăţat româneşte şi l-a putut citi pe Eminescu. Despre o generaţie care a învăţat în cultul pentru valorile eminesciene, care înfruntă veacurile, datorită unor profesori excepţionali, în timpul când Eminescu era tratat în manualele şcolare limitat şi tezist, a amintit col. (r.) Ioan Abutnăriţei. Scriitorii locali Valeria Moroşanu, Gruia Ungurian, Lucia Nilaş şi-au exprimat în poeme dorul de Eminescu şi preţuirea valorii pe care o reprezintă.

„Binecuvântată fie ţara care are asemenea valori” sunt cuvintele rostite, în concluzie, de un participant; binecuvântaţi vom fi noi toţi, dacă vom şti să le preţuim.

PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI

Foto: SIMONA IFTIMUŢ

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: