„Aveți de ce să fiți mândri de națiunea dumneavoastră”

Pentru unii dintre străinii care ne vizitează țara, românii încă nu s-au dat jos din copaci, nu cunosc decât propria limbă și nu se prea bucură de binecuvântarea unei vieți moderne și civilizate.

 

Poate e o simplă presupunere sau poate chiar gândeau astfel și o parte din cei 22 de străini care au format delegația reprezentând instituții culturale și de educație sau ONG-uri din Marea Britanie, Germania, Spania, Lituania, Italia și Cipru, atunci când au ajuns la Suceava, la sfârșitul săptămânii trecute. Pe parcursul vizitei și la finalul ei, cuvintele rostite în exces au fost „amazing” și „marvellous”. Reamintim că prezența străinilor în Bucovina se datorează proiectului „Learning at the heart” – LATH, în care ei sunt parteneri cu Asociația de Părinți de la Liceul cu Program Sportiv Suceava. Primarul Ion Lungu: „Pentru municipiu este o onoare ca dvs. să fiți astăzi aici” După ziua de joi, când delegația însoțită de gazde – părinți și profesori de la LPS – a fost în vizită la Universitate, apoi la Planetariu, au ajuns la Mănăstirea Dragomirna și apoi la LPS, unde membrii ei au învățat să danseze românește, vineri dimineață a fost primită de primarul Ion Lungu. „Buna ziua, bine ați venit la Primăria municipiului Suceava, mă bucur că o delegație atât de importantă, din 6 țări europene, se află la Suceava. Pentru municipiu este o onoare ca dvs. să fiți astăzi aici”, a spus primarul. Arătând că la Suceava primarul nu e „numai un manager” al orașului ci o adevărată „moașă comunală”, având foarte multe responsabilități, Ion Lungu și-a prezentat „aria” de activitate. Nu înainte însă de a menționa că, pe 20 aprilie, Liceul cu Program Sportiv, „o unitate reprezentativă pentru orașul nostru” va fi gazda semifinalei la handbal a Cupei Europene. „Orașul Suceava este în plină transformare, într-o perioadă de modernizare, suntem într-o fază de reconstrucție a orașului, practic. Am atras foarte multe proiecte și fonduri europene, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, și am reușit să lucrăm la infrastructura orașului, să facem parcări subterane, să reabilităm străzi, am realizat reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, a celor de termoficare”. Primarul le-a vorbit, apoi, oaspeților despre modul de funcționare a relației primărie – unități de învățământ, despre faptul că „municipalitatea face eforturi” alocând „sume importante pentru investiții și reparații și în acest an”, iar o parte din ele vor ajunge și la LPS, unde directorul Ioan Radu „este un director nou pe care eu îl sprijin și sper ca împreună să facem lucruri bune”. Primarul nu a scăpat de întrebările străinilor referitoare la industria Sucevei, la implicarea primăriei în sprijinirea etniilor existente în județ, răspunzând acestora pe larg, deși, inițial, a declarat că este foarte ocupat și va fi foarte „operativ”. La final, primarul Lungu le-a urat „să aveți o ședere cât mai frumoasă la Suceava și să reveniți cu plăcere în România”, s-a pozat cu grupul și a primit suveniruri de la străini. Programul zilei de vineri a continuat la sediul poliției, unde delegația a fost primită de căpitan Ionuț Epureanu, purtătorul de cuvânt al instituției, care le-a arătat o parte din arme, străinii fiind foarte interesați să pună mâna pe ele și să vadă cum funcționează. „Am văzut aici trei generații care lucrează împreună pentru promovarea tradițiilor voastre” Următorul popas din program a fost la grădinițele „Gulliver” și „ABC”, aflate în aceeași curte, unde au fost primiți cu colac și sare de către o fetiță și un băiat în costume populare, fiind primul semn sugestiv al ospitalității bucovinenilor. Directoarea Grădiniței „Gulliver” Maria Matei, coordonatoarea grădiniței ABC Cristina Bujdei și educatoarea Iuliana Aldea i-au purtat printr-un tur al celor opt grupe, unde preșcolarii, părinții și educatoarele erau prinși în ateliere de lucru. Astfel, străinii au aflat despre vopsitul ouălor, despre păscuța tradițională, pe care le-au gustat și au băut din sucurile naturale pregătite de copii. Punctul culminant al vizitei a fost spectacolul de dansuri moderne al preșcolarilor, parada costumelor confecționate din materiale reciclabile făcând deliciul spectatorilor, cel de muzică populară prezentat de formația Școlii „Dimitrie Păcurariu” din Șcheia și de dansuri populare în care s-au prins educatoarele și părinții de la cele două grădinițe. Vizita s-a încheiat într-un dans general, în care s-au prins gazdele și oaspeții lor. Aceștia din urmă s-au odihnit apoi și au gustat din sarmalele de post, chifteluțele de ciuperci și prăjiturile de post pregătite de părinți, stând pe scăunelele piticilor, la măsuțele lor. „Este uimitor și minunat ce am văzut aici, am văzut aici trei generații care lucrează împreună pentru promovarea tradițiilor voastre, am văzut comunicare și interactivitate între copii, cadre didactice și părinți. România știe să-și conserve tradițiile, vrem să vă mulțumim pentru munca importantă pe care o faceți, faceți minuni. A fost extraordinar să vedem la grădiniță copiii care înțeleg pe deplin tradițiile populare românești”, a spus Irena Navickiene, reprezentanta delegației din Vilnius, Lituania. Spiritualitate etnografică la Marginea și Horodnic de Jos Străinii nu au prea avut noroc de vreme bună, fiind stropiți de ploaie, din belșug. Vremea rece i-a întâmpinat și la Marginea, unde au intrat în magazinul cu țesături, apoi în atelierul de olărit al meșterului Vasile Bodale. Demonstrând, pe viu, cum se nasc celebrele oale din ceramică neagră de Marginea, meșterul tocmai lucra la „rezonanțe pentru biserici”. Un fel de urcioare foarte mari, care se introduc în zidul bisericilor, în zona unde preoții oficiază slujbe, unde este nevoie ca sunetul să se transmită în deplină rezonanță. Pământul e același, toate oalele și ulcelele ies cu aceeași culoare din mâna meșterului, după prima fază, secretul ceramicii negre fiind arderea produselor la 800 de grade, în cuptoare mari, ermetic închise, timp de mai multe ore. Vasile Bodale lucrează de 7 ani în meșteșugul moștenit de la tată. Oaspeții străini nu au ocolit magazinul meșterului, cumpărând de acolo fluiere, ulcioare mici, farfurii din lut. Ploaia s-a întețit înspre Horodnic de Jos unde am fost însoțiți de muzeograful Dimitrie Olenici, de la Observatorul astronomic Suceava, în „ograda” casei părintești, unde fratele său Dionizie a adunat o impresionantă colecție etnografică, iar el și-a înființat un planetariu, și-a construit un mic observator și își va monta un pendul al lui Foucault! Stropii deja grei de ploaie nu au împiedicat pe nimeni să stea îndelung în curte să admire greble, topoare, fântâna cu cumpănă, să urce în micul observator înconjurat de un șanț plin cu apă sau să se dea în leagăn. Dimitrie Olenici a explicat că fratele său a adunat, de prin tot satul, acele sute de obiecte din vechile gospodării țărănești, unelte mici și mari, mobilier și costume populare care au aparținut bunicilor și părinților, fraților, alcătuind un veritabil muzeu etnografic, pe cei 20 de ari existenți cei doi reușind să facă un loc care ar putea fi inclus în circuitul turistic și care le-ar aduce lor și zonei o recunoaștere meritată. Jocurile arhaice ale copilăriei și demonstrații de încondeiat ouă la Școala Vatra Moldoviței Sâmbătă a fost ziua rezervată excursiei la Vatra Moldoviței și Moldovița, o zi la fel de ploioasă ca și celelalte. Înainte, primul popas a fost la Fabrica de mezeluri „Rogelya”, un exemplu de cum ar trebui să arate toate carmangeriile. Îmbrăcați cu halate sterile, cu bonete pe cap, am fost trecuți mai întâi printr-un filtru de dezinfecție, abia apoi am străbătut toate secțiile, fiind însoțiți de patronul german – născut la București, Heinrich Mayer. Era curățenie lună peste tot, aparatură de ultimă generație, precizie germană și multă disciplină. Heinrich Mayer a explicat procesul tehnologic cu multă răbdare, ne-a așteptat să ne cântărim pe cântarul de carne, zâmbind cum priveam, cu gurile căscate, la malaxorul de carne. Nu am plecat din fabrică fără să gustăm din preparatele delicioase, la care au „îndrăznit” și vegetarienii din grup! La Școala Gimnazială Vatra Moldoviței am fost întâmpinați de directorul Traian Pușcă și de doi elevi care au oferit oaspeților, pâine și sare. Străinii au intrat direct în sala unde elevi de la școala primară erau pregătiți să le arate jocurile arhaice ale copilăriei, jucate de regulă, în aer liber, pe prund. Copiii erau în picioarele goale, îmbrăcați toți, și fete și băieți, cu cămeșoaie naționale lungi, purtând pe cap coronițe de flori. Pe parcursul spectacolului ei au ținut-o tot într-un râset și chiot, tăvălindu-se pe jos, spunând strigături și poezii populare. O joacă în toată regula, copiii uitând de regia pregătită de prof. Ilaria Pușcă. Nu s-au încurcat nicio secundă, au cântat, au vorbit și s-au jucat de-adevăratelea. „Ce-i mai greu e să-i fac pe copii să respecte o regie, pentru a prinde jocurile copilăriei pe scenă. Nu respectă nicio regulă, se iau cu joaca și nu mai ascultă de nimeni”, a spus prof. Ilaria Pușcă. Oaspeții s-au arătat impresionați de-a dreptul, aplaudând puternic, mai ales după ce copiii au aruncat în ei cu coronițele de flori. Cu ele pe cap, străinii au fost îndrumați într-o sală alăturată, unde eleve mai mărișoare demonstrau cel mai renumit obicei din zonă, încondeiatul ouălor. Au fost foarte interesați, au admirat ouăle de toate mărimile; unii și-au demonstrat precizia mâinii, trasând cu chișița contururi pe ou. Vedetă a fost elevul din clasa a IV-a Octavian Gherasim, care vorbea foarte bine spaniola și s-a întreținut cu oaspeții din Extremadura –Spania, fiindcă a locuit 6 ani în Spania, mama lui fiind învățătoarea Simona Gherasim. Îmbrăcat în costum popular, Octavian s-a fotografiat cu oaspeții cu care a schimbat adrese și numere de telefon. La Mănăstirea Moldovița, maica Tatiana ne-a provocat la un „tur” de forță, la figurat – prin complexitatea și mulțimea informațiilor din istorie prezentate, și la propriu, oaspeții având deplina răbdare de a sta o oră în picioare, în frig, și afară și în biserică, ascultând cu multă atenție totul. Ei au vizitat și muzeul, cu mărul de aur din vitrina de sticlă aflată în hol, premiul acordat mănăstirii de revista editată sub patronajul UNESCO. Pe drumul dus și întors al zilei de sâmbătă, Javier Esteban Cabanillas, din Merida, localitate din regiunea Extremadura, Spania, mi-a explicat: „Sunt foarte impresionat de voi, aveam cu totul alte impresii. Am fost impresionat de la început de primirea făcută, de tot ce s-a întâmplat în aceste trei zile, sunteți niște oameni extraordinari, cu o inimă mare. Am văzut câini liberi pe străzi, ceea ce nu se întâmplă la noi, dar nu m-a deranjat”. Mâncarea, muzica și dansurile tradiționale Acestea sunt ingredientele care nu au lipsit, în zilele șederii delegației străine la Suceava, fie că s-a aflat la Cabana Pătrăuți, unde a fost cazată, la Marginea, Vatra Moldoviței sau la festivitatea de final de la Restaurantul Arcașul. Vegetarienii au aflat care e gustul fasolei bătute, al ciulamalei de hribi, sărmăluțelor de post și colțunașilor cu dulceață, iar cei care s-au înfruptat din plachia de pește sau ciorba rădăuțeană au fost la fel de încântați, așa cum au fost când au gustat palinca de fructe, afinata și fragata. Cât despre dansurile noastre populare, au aflat despre ele chiar din prima zi a șederii lor, când la Liceul cu Program Sportiv, prof. Lucica Purice i-a învățat „perinița”, brașoveanca, hora, bătuta și sârba. Perinița a fost jucată și răsjucată în toate serile, străinii fiind interesați de proveniența numelui acesteia. Înainte de dansul de final, însă, participanții la această mobilitate de proiect au primit diplome din partea directorului LPS, prof. Ioan Radu, și a coordonatoarei de proiect, Maria Pavelescu, și câteva suveniruri, printre care trăistuța tradițională în satele noastre. Vizita s-a sfârșit cu „mulțumesc”, rostit într-o română cu accent englezesc sau cu „thank you”. „Aveți de ce să fiți mândri de națiunea dvs.”, au fost ei de părere pe tot parcursul vizitei, neștiind că noi, românii, încercăm de mai bine de 20 de ani încoace să-i convingem de asta și să le îndepărtăm ideile preconcepute despre noi.