de un martir cinstit şi plin de durere, Coman Frunteş Nici între românii bucovineni – îşi începe scrisoarea sa către „Neamul Românesc” (An I, nr.13/22 iunie 1906, p. 197-200) Coman Frunteş – pacea nu poate prinde rădăcini. Se pare că, în acest scurt timp, luptele sfâşietoare de acum trei aniCiteşte

Editată de Societatea Academică „Junimea” din Cernăuţi, 1906, Suceava, Tipografia Societăţii „Şcoala Română”. Preţul, 2 coroane. O opera ca aceea despre care voim să vorbim acuma, nu se poate analiza într-o pagină de recenzie şi de aceea rezervându-ne dreptul de a vorbi altă dată mai pe larg despre acest scriitor,Citeşte

de George Tofan Cea mai actuală chestiune în ţările locuite de români – îşi începe scrisoarea sa din Bucovina harnicul şi talentatul GEORGE TOFAN – este, desigur, problema ţărănească. Rezolvarea favorabilă a problemelor multiple ce se leagă de această chestiune ţine încurcată în timpul din urmă atenţiunea şi interesul celorCiteşte

de dr. Florea Lupu Legat de Aurel Onciul prin ideal politic, dar şi prin înrudiri familiale, în calitate de cumnat, Florea Lupu (1863-1939)1 – copil de ţăran din Volcineţ, districtul Siret, cunoscător al grelelor necazuri ţărăneşti – aşa cum însuşi îi mărturiseşte lui Nicolae Iorga, în septembrie 1906 – este unulCiteşte

de Profesor Iancu, cavaler de Cuparencu, vicepreşedinte al Societăţii Nainte de 40 de ani domnia în ţărişoara noastră linişte. Deşi o locuiau, ca şi în prezent, mai multe naţiuni, ele se înţelegeau între laolaltă. Nu era cunoscută zavistia şi ura între fraţi. Cu încetul năvăliră tot mai multe cete duşmaneCiteşte

de Nicolae Iorga Spre deosebire de „Viaţa Românească”, unde bucovinenii au scris ei înşişi dintr-un impuls lăuntric, pentru prestigiul pe care revista şi l-a câştigat pentru conţinutul „ştiinţific şi literar” pe care şi titlul ei îl anunţa public, iar Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere şi Paul Bujor erau şi ei personalităţiCiteşte

În toamna anului 1906, ELENA VORONCA îi scrie lui Nicolae Iorga: „Întrebându-mă mai multe persoane de ce nu am mers la Expoziţie cu poporul, ducând cu noi reprezentanţi ai neamului românesc din această comună, ci ne-am alipit pe lângă Societatea de cântare «Armonia», mă văd silită a spune următoarea tristăCiteşte

În ajunul Primului Război Mondial, AUREL ONCIUL era: cel mai „înalt”, mai important şi mai controversat personaj politic din Bucovina. Dar, de fapt şi de drept, cine era el, acest Aurel Onciul, funcţionar imperial? A venit şi a trăit, a activat şi s-a frământat pe lume, sub acest nume –Citeşte

de Mihail Oltescu Ne aflăm în ajunul Primului Război Mondial. În 1906 Bucovina are 5 orașe și 17 târguri, 336 comune independente, 206 moșii, 356 de sate în total și o populație de 203.379 persoane. Din 15 grupuri naționale – români, nemți, ruteni, evrei, poloni, armeni, maghiari, lipoveni, huțuli, țigani,Citeşte

 de Văleanu Ce carte au redactat și predat românii din Bucovina, cu prilejul Expoziției jubiliare din vara anului 1906? Aș fi vrut să aflu ce s-a scris în ea. Ne-am străduit, am aflat textul ei; l-am lecturat și vi-l rezumăm în rândurile ce urmează: În Biblioteca lui Teodor Balan, peCiteşte