„Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi !” (Ps. L, 8) Înainte de a-mi aşterne gândurile cu care voiesc să deschid timpul de pregătire duhovnicească, cunoscut în Biserica Ortodoxă sub numele de „perioada Triodului”, fac precizarea că am ales subiectul deCiteşte

Având ca temei învăţătura Sfintei Scripturi, experienţa pilduitoare a Sfinţilor Părinţi şi a celor ce i-au urmat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu ajutorul Milostivului Dumnezeu, bunii noştri credincioşi, îndemnaţi cu vorba şi exemplul personal de ieromonahii şi preoţii din schituri, mănăstiri şi parohii, şi-au revărsatCiteşte

Se cuvine ca din start să subliniez că următoarele rânduri se adresează mai întâi „cunoscătorilor” de teologie şi mai apoi „practicanţilor” de teologie (deşi ar trebui să fie aceiaşi adresanţi), deoarece se impune stăpânirea unor minime cunoştinţe de Istorie bisericească, de dogmatică ortodoxă, de morală şi drept canonic bisericesc. ÎnsăCiteşte

„Trăiţi ca oameni liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperemânt al răutăţii, ci ca robi ai lui Dumnezeu.” (I Petru, II, 16) Cum să trăieşti ca om luând libertatea ca acoperemânt? Prin smerenie! Prin „lepădarea de sine” (Mat. XVI, 24), ca robi ai lui Dumnezeu. CâtCiteşte

Anul care de curând s-a încheiat a fost unul mai dificil pentru noi, cei de la Seminarul Teologic din Suceava, dar în acelaşi timp a fost anul în care am trăit cel mai profund realitatea cuvintelor inspirate, rostite de marele proroc David în Psalmul 93, 19: „Doamne, când s-au înmulţitCiteşte

 „A venit aseară mama, Din sătucul de departe, Ca să-şi vadă iar feciorul, Astăzi domn, cu multă carte!”  (Vasile Militaru) Ce s-ar face tata şi mama dacă s-ar întoarce din odihna veşnică şi ar vedea prostiile unor domni şi doamne de acum, care amestecă firea omului cum amestecă gospodina fasoleaCiteşte

„Dumnezeu poate orice, numai să piardă libertatea omului nu poate. Chiar dacă libertatea aceasta Îl ţine pe o amară şi grea Cruce!” (Ierom. Paulin Ilucă, „A doua Cruce,” Ed. Accent Print, Suceava – 2015, pg. 351) Definită şi pusă la dispoziţia omului cu claritate de Mântuitorul prin cuvintele adresate apostolilorCiteşte

„Mi-e teamă de moarte. Este o taină pe care nu sunt în stare încă s-o înfrunt… Mi-e frică, nu de Dumnezeu, ci de absenţa lui Dumnezeu!” (Octavian Paler) Poporul, în înţelepciunea sa colectivă, se roagă şi zice: „Dă-i, Doamne, românului mintea ce de pe urmă”, după care nutreşte speranţa căCiteşte

Sărbătoarea Crăciunului aşterne sunetul colindei în casele noastre, în bisericile noastre, an de an. Primim colindători la uşă sperând că vom reauzi colinde vechi, autentice, moştenite de la strămoşi. Ne mulţumim, până la urmă, cu cântece prescurtate, modificate, modernizate pe care le răsplătim cu câţiva bănuţi. Istorici şi preoţi vorbescCiteşte

Iubiţi fii duhovniceşti, „Când a venit plinirea vremii, scrie Sfântul Apostol Pavel, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie – din Sfânta Fecioara Maria (n.n.) – ca să dobândim înfierea” (Gal. 4,4-5). „Plinirea vremii” înseamnă ajungerea lumii Vechiului Testament la capătul drumului trăirii vieţii în păcate, adică înCiteşte