Oana Hrişcă, vicepreşedinte al Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, a fost cea care le-a urat „bun venit” numeroşilor participanţi la vernisajul expoziţiei „Humanum lumen”, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Galeria de Artă „Ion Irimescu” din Suceava.
„Avem o expoziţie intitulată «Lumina umană», iar această lumină umană e, de fapt, o lumină divină, spirituală, pentru că fiecare dintre noi o primim sub o anumită formă. Şi, dacă la început a fost cuvântul şi cuvântul era de la Dumnezeu, şi dacă Dumnezeu era cuvântul, putem lua cuvântul, în cazul de faţă, ca manifestare a artei prin pictură, desen şi alte tehnici pe care le observaţi în expoziţie”.
Oana Hrişcă s-a referit şi la contradicţiile care ar putea apărea datorită prezenţei în expoziţie a nudului alături de icoane, dar, a afirmat ea, „lumina este şi în acel corp uman feminin, cum la fel este şi în icoană, lumina o primim şi o dăm mai departe sub diferite forme şi diferite tipuri de abordare”.
Exprimându-şi bucuria că artiştii suceveni au reuşit să adune pe pereţii galeriei „lucrări care se leagă sub acest titlu”, Oana Hrişcă a dat cuvântul criticului de artă Iulian Bucur, „dragul nostru, venit de la Bacău mereu în ultimul timp”.
Artiştii plastici nu sunt altceva decat nişte purtători de oglinzi
Iulian Bucur a felicitat artiştii suceveni pentru reuşita de a fi adus această manifestare la ediţia a şaptea: „ Vă felicit că reuşiţi să faceţi ca un eveniment care este în jurul unei idei să fie unul reuşit”, pentru că „în România rare evenimente reuşesc să ajungă la mai multe ediţii, de obicei după a treia nu mai există”. „Reuşita – a continuat – se explică şi prin titlul extrem de ofertant pe care îl are expoziţia, dar se datorează artiştilor plastici „care nu sunt altceva decât nişte purtători de oglinzi. Ei reuşesc să capteze luminile, toate luminile, atât de bine încat ei, artiştii, nu sunt altceva decat nişte iradianţi de lumină”.
Iulian Bucur a invitat participanţii la vernisaj să facă „o călătorie imaginară în acest itinerar al luminii, în care naturile statice cu flori nu fac altceva decât să se impregneze, să se înroureze cu lumina de afară şi cu lumina dinăuntru”, a apreciat filiala suceveană ca fiind „cea mai figurativă dintre toţi” („şi nu numai figurativi, vă place corpul omenesc, pe care îl admiraţi şi îl iubiţi în toate ipostazele sale, de la cel aşezat în icoană până la cel feminin, căruia îi suntem captivi toţi”), a remarcat cum artiştii au pozat în lucrările lor („toate aceste lucrări nu sunteţi altceva decât dv. inşivă, de multe ori reprezentarea este chiar clară, artistul şi-a pus aripile de înger în spate anume ca să arate că există o congruenţă între el şi purtătorul luminii, care este îngerul”) şi s-a bucurat de existanţa naturilor statice şi a tapiseriei în expoziţie („nu se poate să nu fie tapiserie la Suceava”).
Iulian Bucur a citit numele tuturor artiştilor expozanţi, 26 la număr – Iulia Andrieş, Loredana Axinte, Sorin Baciu, Mihaela Brajinca, Neculai Marius Brajinca, Florin Buciuleac, Ovidiu Buzec, Elena Domnar, Oana Chilariu Moruz, Ioan Coţofan, Emilian Adrian Gavrilean, Eugenia Goraş, Sergiu Grapă, Răzvan Horobeţ, Oana Ruxandra Hrişcă, Niculai Moroşan, Viorica Moruz, Ana Maria Ovadiuc, Puşa Pâslaru, Claudia Prelipcean, Lucia Puşcaşu, Sebastian Raţiu, Dimitrie Roman, Camelia Sadovei, Isabela Tabarcea, Konstantin Ungureanu-Box –, artişti care, a apreciat el, evocându-l pe Lucian Blaga, „măresc lumea cu lumina lor” şi care „au făcut ca în seara aceasta ploaia să fie mai puţin prezentă”.
Prezenţă des întâlnită la manifestările artistice, Adela Şulea a bucurat asistenţa recitând, cu sensibilitate şi cu talentu-i binecunoscut, „Ştergarul” de Costache Ioanid, şi „Pomenire ţie Ştefan cel Mare” de Dominic Stanca.
Comentarii