Îmi mărturisesc, iată, public, părerea de rău că n-am putut fi alături de dr. Ioan Ieţcu la lansarea cărţii sale Înainte să fie prea târziu (Iaşi, Editura PIM, 2019, peste 450 p.), o adevărată scriptură a mişcării ecologiste (nu numai) din Bucovina; şi asta deşi organizatorii (Biblioteca „I. Gh. Sbiera”Citeşte

Editura Timpul de la Iaşi, remarcabilă prin calitatea cărţilor pe care ni le furnizează, ne-a pus recent la îndemână, prin osârdia professională a lui Mircea Platon, un opus de aproape 600 de pagini privind activitatea prioritar publicistică şi (tangenţial) cea literară a lui Alexandru Vlahuţă (1858-1919), scriitor situat de istoriileCiteşte

Circulă (circula şi mai an) pe internet (vezi https://www.univesulargeşean.ro/amintiri-din-comunism-adeverinţă-pentru-a-purta-părul-lung/), „ca o glumă între amici istorici”, în copie, după o adeverinţă – act oficial ! – care ar putea să pară cel puţin bizară, dacă nu de-a dreptul absurdă, pentru minţile unor oameni normali: ca să-ţi permiţi, ca bărbat, luxul deCiteşte

 Într-o vreme pe când la timona acestei ţări ajunseseră vreo 15.000 de specialişti, ne europenizasem, vezi Doamne, atât de cumplit încât trebuia să ne fie jenă, aici, pe pământul nostru multimilenar, a ne afirma mândria naţională, ba chiar şi a arbora, însemnele specifice simbolizând identitatea noastră naţională; trebuia, cu alteCiteşte

Depinde şi de împrejurări, adică dacă trebuie să-l iai sau să-l dai, ca şi de  alte circumstanţe mai mult sau mai puţin relative. Dar s-o dăm pe concretelea: mai dăunăzi mă trezesc că sunt onorat cu o scrisorică oficială, da foc de misterioasă (greu de înţeles, cum ar veni), deCiteşte

De la Cernăuţi ne vine, printr-un comunicat de presă, ştirea, de neimaginat, de necrezut şi cu atât mai mult de neacceptat, că în ziua de 11 iunie – când noi ar fi trebuit (nu-i aşa?) să aniversăm 70 de ani de la „Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie” (în condiţiile înCiteşte

Până şi „România literară”, revista ultracentrală a Uniunii Scriitorilor din România, se arată nedumerită de faptul că, cel puţin bibliografic vorbind, centenarul pe care, declarativ, ne tot străduim să-l sărbătorim, arată o îngrijorătoare penurie. Căci iată ce scrie (vezi suplimentul „Centenar Marea Unire”, p. 8, în nr. 20-21, 11 mai,Citeşte

Plecarea „cea de pe urmă şi fără întoarcere” a părintelui prof. dr. Gheorghe Brădăţanu a fost / este resimţită de mulţi, mai ales de către cei din cercul de prieteni şi apropiaţi ai săi (printre care mă prenumăr), ca un brusc început de absenţă dureroasă, asemănătoare unei tot mai intenseCiteşte

Nu un medallion literar în sensul clasic al cuvântului (cum ar putea să se înţeleagă prin titlul acestei intervenţii) se vor notaţiile ce urmează, ci o seamă de consemnări pozitiv-critice despre unele consideraţii analitice (cele mai multe) pe care scriitorul Gheorghe C. Patza, fiu al Dornelor, le-a dedicat cu agreabilăCiteşte

Referindu-ne, ca şi până aici, tot numai la perioada interbelică, cea care lui Ion Luca i se potriveşte, ca scriitor, la modul cel mai adecvat cu putinţă, vom reţine titlurile pieselor Alb şi negru (1933), Icarii de pe Argeş (1933), Rachieriţa (1934), care sunt departe de a merita calificarea deCiteşte