Cartea unui cronicar al Ţării Dornelor

Nu un medallion literar în sensul clasic al cuvântului (cum ar putea să se înţeleagă prin titlul acestei intervenţii) se vor notaţiile ce urmează, ci o seamă de consemnări pozitiv-critice despre unele consideraţii analitice (cele mai multe) pe care scriitorul Gheorghe C. Patza, fiu al Dornelor, le-a dedicat cu agreabilă înţelegere activităţilor culturale, îndeosebi de factură editorială, care au marcat în ultimul timp orizontul spiritual al zonei, cu accent pe individualitate şi specificitate, toate adunate în câteva cărţi (enumerăm aici doar trei dintre acestea: Din Bucovinaliteratură, etnografie, folclor, 2014, 157 p. -, Glasuri bucovinenestudii, eseuri, recenzii, 2014, 167 p. – şi, îndeosebi, Scriitori bucovineni şi basarabenistudii, recenzii, reportaje, 2017, 269 p. – , la care ne vom referi mai încolo) merituoase şi de reală folosinţă pentru cei interesaţi să vadă şi să afle ce a fost şi cum s-a întâmplat, cu ce rezonanţe şi consecinţe pentru publicul actual şi de mai pe urmă, din zonă şi de mai departe (având în vedere şi faptul, deloc de ignorat, că Vatra Dornei mai este, totuşi, o ţintă turistico-balneară „călcată” de multă lume interesată sau cu trimitere spre beneficele miracole de tot felul ale locurilor). Intenţia nemărturisită, dar transparent-inclusă a lui Gheorghe Patza, este aceea de a releva – ca să folosim aici nişte cuvinte celebre ale bătrânului cronicar de demult – că nasc şi la Ţara Dornelor oameni ale căror nume şi făptuiri sunt demne să fie reţinute şi luate în seamă. Fireşte, atenţia autorului nostru este focalizată, preponderent, pe reperele locale, dar, în ultima sa carte, el extinde aria de cuprindere şi asupra nordului înstrăinat al Bucovinei ca şi asupra nu mai puţin îndureratei noastre Basarabii, sugerând prin aceasta că şi în Ţara Dornelor spiritul public este adiacent la pregătirile ce par a se face pentru sărbătorirea, la anul, a Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, eveniment cardinal al istoriei românilor.

Oprindu-ne acum asupra celei mai recente apariţii editoriale scoase tot sub auspiciile Editurii Pim de la Iaşi, să notăm că aceasta este o carte subsumabilă unui demers de valorificare critică amiabilă a experienţei creatoare înregistrate în domeniul mişcării literare din ultima vreme, mai cu seamă în zona din raza de incidenţă a excursului exegetic al lui Gheorghe C. Patza şi, ca urmare, autorul şi-a structurat materia pe domenii consacrate prin uzanţă proprii creaţiei literare: I. Poezie; II. Proză; III. Teatru; IV. Memorialistică; V. Studii, reportaje, totul încheindu-se cu un nimerit VI. Curriculum vitae, destinat să ne pună în faţă un portret intelectual al celui care şi-a asumat curajul şi riscul inevitabil de a radiografia orizontul spiritual al Dornei cu oamenii săi caracterizaţi sintetic şi memorabil de marele Sadoveanu (în romanul Baltagul), precum urmează: „Locuitorii aceştia de sub brad sunt nişte făpturi de mirare. Iuţi şi nestatornici, ca apele, ca vremea; răbdători în suferinţi ca şi în ierni cumplite, fără griji, în bucurii ca şi în arşiţa lor de cuptor, plăcându-le dragostea şi beţia şi datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri şi de oamenii de la câmpie şi venind în bârlogul lor ca fiara de codru – mai cu samă stau ei în faţa soarelui cu-o inimă ca din el ruptă – cel mai adesea se dezmiardă şi luceşte de cântec, de prietenie”(apud Gheorghe C. Patza, p. 239). Sunt oameni din care îşi trag obârşiile cei pe care nu ni-i putem imagina decât ca entităţi exponenţiale ale unui sol în humusul căruia îşi regăsesc mereu rădăcinile şi din care-şi trag sevele regeneratoare, oameni de la care au plecat spre a reveni ca în perpetuitatea unui mit al veşnicei reîntoarceri despre care vorbeşte în scrierile sale Mircea Eliade.

Astfel, în prima secţiune, dedicată poeziei, autorul reuneşte zece eseuri critice menite să ne (re)amintească pe o serie de creatori de valoare care au depăşit într-un fel sau altul, diferenţiat, limitele cutiilor de rezonanţă locale, ca Teofil Lianu (iconaristul din interbelic), Paul Celan („poet ce s-a exprimat cu virtuozitate în trei limbi: română, germană, franceză”), Cornelia Maria Savu (înzestrată cu un har poetic modern uluitor şi pilduitor, după părerea noastră), Violeta Cîmpan (care, constată Gh. C. P., „oscilează între Madamme Bovary şi Anna Carenina”!), Casian Balabaşciuc (cel cu „poeme scăldate-n rouă duminicală”), Cătălina Orşivschi (cu cărări de suflet străbătând teritoriile lui Eminescu, Coşbuc, Goga, Creangă); adăugându-li-se bucovineni extradorneni precum Mircea Motrici (reporterul cu verbul profund sigilat de poezie), sau un perpetuu „contemporan cu Hamlet”, Arcadie Suceveanu, bucovineanul perfect basarabenizat. Cu materialul privind Câteva antologii poetice bucovinene şi basarabene, Gh. C. Patza întregeşte tabloul comentariilor sale aplicate vizând orizontul liric conturat de condeieri de pe plaiuri dornene sau adiacente acestora. Sunt trecute în revistă, cu punctări descriptivistice adecvate, mai multe antologii, începând cu aceea publicată de Mircea Streinul la Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, în anul 1938, 184 p., sub titlul Poeţii tineri bucovineni (cu 11 portrete în peniţă de Rudolf Rybiczka), antologie selectivă care atestă potenţele creatoare bucovinene, integrate modului de simţire şi expresie proprii spaţiului liric românesc după numai 20 de ani de la Marea Unire din 1918. Urmează masivul tom Poeţi din Bucovina (1996, 544 p.), realizat cu atât de generoasă osârdie de criticul şi istoricul literar Adrian Dinu Rachieru, autorul selecţiei, al studiului introductiv şi al profilurilor critice, toate la fel de pertinente şi de actuale chiar şi sub raportul judecăţilor de valoare, tom acompaniat, la distanţă de aproape un deceniu şi jumătate, de un altul, cu nimic mai puţin remarcabil şi util, intitulat Poeţi din Basarabia (2010, 670 p.). cu ambele, Adrian Dinu Rachieru dovedindu-se un adept al valorificării valenţelor spirituale ale românismului din afara fruntariilor actuale ale ţării noastre, în ideea lansată de istoricul Ion Nistor atunci când opera cu distincţia despre graniţele politice şi graniţele entice ale românilor. Deşi pare guvernată de raţiuni mai mult „administrative”, antologia Sol omnibus lucet, 2012, 678 p., oferă o evidenţă la zi a membrilor Societăţii Scriitorilor Bucovineni, cu fişe biobibliografice şi texte reprezentative din creaţia fiecăruia, în versiune opţională proprie. În sfârşit, mai demult, regretatul Emil Satco ne lăsase şi el, ca un proiect anticipativ, după toate aparenţele, Antologia poeţilor români din Bucovina (1775-2002), 2002, 188 p., care, deşi întocmită după principii cam aleatorii, dă şi ea seamă de puterea creatoare în limba română a unui grup etnic aflat la margine de ţară şi de hazard!

Exegezele destinate prozei cuprind consideraţii critice la adresa câtorva romane precum Drama casei Timoteu, de Mircea Streinul (având obiect de referinţă „trei noţiuni fundamentale: arta, iubirea, moartea, pe care autorul le tratează magistral” într-un „roman cu adevărat mare – după expresia lui Mircea Radu Paraschivescu – , de măsură şi ţinută mondială”,), Când ne vom întoarce, de Radu Mareş („un roman tragic”, de „un tragism difuz”, având ca finalitate vidul etnic provocat de o istorie imposibil de înţeles şi de stăpânit), Măştile exilului, de Constantin Arcu (roman realist-tragic, despre „migraţia românilor în vestul Europei, în lupta lor pentru existenţă, pentru supravieţuire”), Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă…, de Matei Vişniec ( compus dintr-un „amalgam de planuri, o multitudine de subiecte”), Alături dar nu împreună, de Ioan Mugurel Sasu, cuprinzând o nuvelă amplă (167 p.) – cu un motto din Fr. Nietszsche, şi 5 proze scurte (cca 15 p.), Personalul de noapte, de Anica Facina, cu 16 proze în care autoarea „împacă – după opinia lui Nicolae Băciuţ – liricul cu epicul, timpul nostalgiilor cu realitatea prezentului”), Agora 60, de Jenica Romanică (culegere de texte eteroclite, reprezentând „o reuşită în plan literar şi pedagogic”, aşa cum apreciază Gh. C. Patza).

În capitolul al treilea al cărţii sale, rezervat teatrului, Gh. C. Patza ne prilejuieşte întâlnirea cu un basarabean de bun renume, Dumitru Matcovschi, în dublă ipostază – poet (cu volumul Imne şi blesteme) şi dramaturg (cu volumul Teatru, însumând vreo 11 piese de gen, cu subiect istoric sau din trecutul apropiat, ori inspirate din actualitate). „Teatrul lui Dumitru Matcovschi – zice Gh. C. Patza – e poematic, impregnat de poezie”, decelând „valorile eterne ale satului”. Tot cu un volum de Teatru este recenzat şi dorneanul Gruia Ungurian, cultivând teatrul parabolă, cu elevaţii până în universul speculaţiei filosofice şi cu accente de critică socială transparent-actuale, autorul părând a fi, conform gloselor critice ale lui Gh. C. Patza, un dramaturg demn de toată atenţia.

La memorialistică, figurează, mai întâi, ca un caz aparte, Gheorghe Ungureanu, care s-a stins din viaţă la vârsta de 100 de ani, un narator hăruit, având ce povesti, mai cu seamă în romanul condamnării sale la moarte în timpul regimului comunist (Camera zero) sau în volumul de memorii Prin labirintul vieţii, dar şi în alte naraţiuni şi povestiri pentru copii. Traseul critic al memorialisticii este continuat de exegetul Gh. C. Patza cu consideraţii despre cărţile de memorialistică semnate de Taţiana Vlad-Guga (Întoarcerea din „rai”), Liviu Suhar (Umbrele unui autoportret), Nichita Adăniloaie (Amintiri), Aldona Rey Patraş (Generaţii în dialog), Aurica Grigoroşciuc (cu dureroase Amintiri de refugiat), S. C. Cotlarciuc (Meandrele destinului), Diana Vrabie şi Constantin Chirilă (Destinul istoric al Bsarabiei şi Bucovinei – mărturii şi imagini), Mircea Nichituş (Azilul de bătrâni), lor alăturându-li-se doi basarabeni celebri – Ion Druţă (Vatra blajinilor) şi Leo Butnaru (Lista basarabeană. Copil la ruşi). Dominanta afectivă a acestor texte rămâne, dincolo de situaţiile brutale, diferite, pe care la încorporează în substanţa lor narativă, o tristeţe generică, pentru că protagoniştii (id est, autorii lor) derulează experienţe de viaţă marcate de situaţii limită generate de o istorie cu determinări absurde, experienţe în contextul cărora individul se confruntă cu forţe stivitor superioare, care e o minune că nu l-au zdrobit definitiv.

Cu un capitol înglobând studii şi reportaje Gheorghe C. Patza pare a găsi o portiţă de salvare pentru materiale mai greu de încadrat într-o rubrică „specializată” tradiţional, precum cele de mai sus. Sunt aici grupate materiale de istorie (nu numai) literară (Muşchetarii lui Eminescu, Drama lui Ion Luca – monografie – , Stulpicanii şi împrejurimile sale, Rezonanţe udeştene, Vatra Dornei, vatră de cultură- bucovineană), evocări (Scriitorul [Vasile Andru] povestit de confraţii săi, Casa de acasă a lui Dumitru Matcovschi), medalioane (Dr. Anghel Popa, Nodul Gordian [al lui Ion Cernat]), note de drum (prin Basarabia şi Turcia), numite impropriu reportaje – pe scurt, un fel de bazar cultural mai greu de distribuit într-o rubrică sau alta, dar util ca informaţie şi la fel de izbutit ca scriitură, încât ar fi fost păcat să fie eludat pe motiv că elementele sale constitutive sunt… inclasificabile

Pe scurt, cartea lui Gheorghe C. Patza adună şi pune în circulaţie referinţe la personalităţi şi opere care, unele dintre ele, se situează peste nivelul mediu al realizărilor literare ale vremii în care le-a fost dat să apară, pe care critica noastră de fronton n-a avut vreme să le observe, nefiind ele situate pe o poziţie privilegiată în măsură să le (imp)pună în evidenţă. Rămâne ca timpul, căruia i se mai spune şi imperturbabilul judecător, să-şi spună, ca în atâtea alte cazuri similare, cuvântul. Dacă va fi ajutat şi de alţi cronicari dispuşi să exploreze şi să pună în evidenţă, fără partipris-uri, relieful spiritual al Ţării Dornelor. Căci merită!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: