XXVI.(I) Societatea Doamnelor Române din Bucovina avant la lettre Doamnele bucovinene nu au aşteptat să existe un cadru organizat pentru a da viaţă aplecărilor nobile care jinduiau după o manifestare pe măsură. Avem, în acest sens, reacţia unora dintre acestea, racordate la viaţa culturală românească (pentru ele era şi naţională),Citeşte

XXV. Societatea Doamnelor Române din Bucovina În precedentul episod a apărut pe firmament Societatea Doamnelor Române din Bucovina în calitate de iniţiatoare/organizatoare a unor întâlniri cu poporul (scopul primordial fiind, de ce să n-o spunem, strângerea de fonduri pentru alte – mai temeinice – întreprinderi), ceea ce ne îndeamnă săCiteşte

  XXII – Iraclie Porumbescu la Bucureşti, 1890 (II) Fui în Cameră, unde chiar îşi motiva Panu amandamentul său ca magistraţii să nu facă jurământ – Regelui, ci pe Constituţie, pe care şi Regele a jurat… Am fost şi la Senat; dar în Academie am avut o surprindere pe câtCiteşte

 XXII – Iraclie Porumbescu la Bucureşti, 1890 (I) În aceeaşi vreme, iată-l pe exarhul de la Frătăuţii Noi, neastâmpărat, făcând pregătiri pentru o călătorie de durată – şi de distanţă – pe la Bucureşti, Braşov şi alte puncte de interes din zonă. Pretextul: sărbătorirea lui 10 Mai în Capitală, darCiteşte

XXI – Iraclie Porumbescu la Cernăuţi, 1890. (I) Favorabila primire a scrisorii precedente (mai ales de către doxatul – dar şi cârtitorul – Ion Filipciuc), ne împinge să mai insistăm asupra corespondenţei parohului de la Frătăuţul-Nou, care poate că şi începuse să se scalde în baia de eventual viitor stareţCiteşte

XX.Tereblecea, 1892 Noul an 2024 ne aduce aminte că la un început de februarie (în 1896) şi-a luat rămas bun de la această lume părintele Iraclie Porumbescu, iar pe de altă parte întrebatu-ne-am dacă nu v-aţi sastisit de cele „aventuri” studenţeşti, şi v-o fi dor de vreo petrecere mai „aşezată”.Citeşte

XIX. Vatra-Dornei (Cernăuţi), 1892 II. Fără a mai întinde prea mult vorba, completăm cu relatarea mai exactă a aceluiaşi eveniment, datorată deja cunoscutului de noi Dionisie O. Olinescu, care ne aduce amănunte preţioase: Balul Junimii în Cernăuţi – La 8 februarie n. – Românismul din Bucovina a aflat în SocietateaCiteşte

XVIII. Ţeţina, Cernăuţi, 1887  I. Pentru Scenele… din acest an, care păstrează, în mare, caracteristicile anterioare ale întâlnirilor studenţeşti (cu extensia către „lumea bună” bucovineană), îl vom instala în „fotoliul de orchestră” pe Dionisie O. Olinescu, cel care ne-a asigurat şi până acum o bună parte din informaţiile provinciale. „Eroul”Citeşte

XVII. Ţeţina, Vatra Dornei, 1886 (I) „Campania” studenţească de „cucerire” a întregii provincii continuă, lăsând urme în gazetele vremii (de această dată în suceveana Revista politică, datorată unor cunoscute figuri ale timpului: dr. Matei Lupu, S. Fl. Marian. T.V. Ştefanelli, cea care „susţine ideea unităţii naţionale a tuturor românilor şiCiteşte

XVI.Rădăuţi, 1883 şi 1884. (II) Despre Maria Petrescu, autoarea relatării întâlnirii din anul următor, tot la Rădăuţi, nu vă putem spune nimic (dacă nu cumva este o fiică a aceluiaşi Samuil Piotrovschi/Petrescu pomenit mai sus), decât să remarcăm faptul că apar în prim plan, în sfârşit, şi exemplarele de marcăCiteşte