1882.Cernăuţi, 1882. ADAOS. Precizări/clarificări (I) Înainte de a trece la următorul an, frumos este să ne ţinem de promisiune şi să completăm cu nişte date „seci” relatarea anterioară. Mai întâi ne atrag atenţia „graţioasele şi amabilele domnişoare Teofila Popovici şi Elena Pădure, care au ştiut să facă o vie şiCiteşte

XIV. Cernăuţi, 1881 Revenim la activităţile „Junimii”, cea mai longevi-vă, dar şi cea mai activă so-cietate studenţească din Bu-covina, pentru a vedea cum, după plecarea lui Ciprian Porumbescu din Cernăuţi, pentru utilele studii univer-sitare continuate la Viena, activitatea acesteia nu a stagnat, dar nu mai găsim relatări suculente ale (mă-car)Citeşte

XIII. Interludiu explicativ/justificativ Ajungând noi cu „petrecerile” la, ba chiar şi depăşind bine, momentul „Arboroasa”, parcă nu ne-a dat inima ghes să abandonăm puţinii ani în care a „funcţionat” celebra societate studenţească, pe de o parte pentru că l-am avut drept „actant” principal pe Ciprian Golembiovschi, al cărui an comemorativCiteşte

La cinci ani de la trecerea dincolo a genialului fiu al Bucovinei, în revista orădeană „Familia” a lui Iosif Vulcan (cel care-l lansase şi care-i dăduse nume lui Mihai Eminescu), după o serie de scrisori şi informaţii legate de existenţa lui Ciprian Porumbescu, descoperim şi o fermă luare de atitudine,Citeşte

XII. Cernăuţi, 1879-1880 Pe modelul „României June” vieneze, al „Arboroasei”, întâlnirile culturale (şi naţionale) din capitala Bucovinei vor ţine steagul sus, ani la rând, cum vom vedea, mai ales iniţiate de tineri studioşi. După ştergerea, cam umilitoare pentru autorităţi, a Procesului „Arboroasei”, chiar dacă urmat de nişte sancţiuni administrative peCiteşte

XI. Ceahor 1874 ş.u. După cum s-a văzut prea bine, până acum tinerimea studioasă bucovineană a ţinut sus stindardul naţionalităţii prin întâlnirile organizate sub egida societăţilor din care făceau parte, fie ele la Cernăuţi sau la Viena, ceea ce nu înseamnă că nu mai existau astfel de „colocvii” culturale (şiCiteşte

X.Cernăuţi, 1877, „Arboroasa” Începutul anului 1877, care nu prevestea prin nimic „dezastrul” „Arboroasei” din toamnă-iarnă (ne referim la arestarea, întemniţarea şi procesul celor cinci conducători ai Societăţii: Ciprian Porumbescu, Zaharie Voronca, Constantin Morariu, Orest Popescu şi Eugen Siretean, precum şi la desfiinţarea Societăţii), a debutat sub cele mai bune auspicii,Citeşte

IX. Cernăuţi, 1876 – „Arboroasa”, Ciprian Porumbescu Ar fi cazul să mai lăsăm Viena, cu distracţiile ei, şi să revenim pe plaiurile noastre dragi bucovinene. Şi încă la un moment potrivit, pentru că în 1875, prin înfiinţarea Universităţii la Cernăuţi, „bătrânul” Institut Teologic accede la calitatea de Facultate, care seCiteşte

VIII.Viena, 1873 Într-un episod anterior al Scenelor… încheiam, alături de reporterul ad-hoc, prin exprimarea încrederii în viitorul social românesc al studenţilor de la Viena. Anii care au urmat ne-au dat dreptate, pentru că întâlnirile social-culturale, cu sprijinul serios al comunităţii româneşti din capitala Imperiului, dar şi cu obolul a numeroşiCiteşte

VII. Viena, 1872 Revenim la Viena, la jumătate de an după marea întâlnire de la Putna, ocazie cu care, prin efortul pregătirilor şi bine dusul până la capăt program, s-au forjat sentimentele naţionale româneşti ale junilor studenţi, mai ieri-alaltăieri şcolari cu visuri măreţe, şi ne pregătim de întâmpinarea noului anCiteşte