Scene de viaţă socială bucovineană

XXI – Iraclie Porumbescu la Cernăuţi, 1890. (I)

Favorabila primire a scrisorii precedente (mai ales de către doxatul – dar şi cârtitorul – Ion Filipciuc), ne împinge să mai insistăm asupra corespondenţei parohului de la Frătăuţul-Nou, care poate că şi începuse să se scalde în baia de eventual viitor stareţ al Mănăstirii Putna. Iată-l, aşadar, în primăvara anului 1890, prezent la jubileul de 10 ani ai arhipăstoriei Mitropolitului Silvestru Morariu, în fruntea delegaţiei sale de ţărani, cu „aventuri” terestre, cu vizite şi revederi prieteneşti, cu atenţie deosebită asupra detaliilor „conductului” sărbătoresc, nobilime, profesorime, preoţime şi oameni de ţară, bine primit peste tot, stimat.

În „darea de seamă” din revista „Familia”, sub titlul Jubileul mitropolitului din Cernăuţi, la 8-9 mai n., Dionisiu O. Olinescu ne aduce şi el câteva tuşe caracteristice:

„Sosi şi 8 mai, preziua jubileului mitropolitului. Trenurile căilor ferate erau pline de oameni ce soseau din diferitele părţi ale Bucovinei. Preoţi, preotese cu copile frumoase, ţărani, gospodari avuţi din părţile Câmpulungului, care cu averea lor întrec nu pe unul din bogătaşii Cernăuţilor şi care, cu toate acestea, n-au lepădat încă straiul naţional, ci-l poartă cu mândrie românească, ţărani gospodari din văile Bucovinei, de lângă Siret şi peste Prut, răzeşi cu mândria lor tradiţională românească, dară săraci ca vai de ei, şi veseli întotdeauna, alţii nemţiţi de pe la sate, dară încă cu inimă românească, amploiaţi români de pe la diferitele oraşe ale ţării – care toţi veneau de la ţară la Cernăuţi ca să aducă omagiile veteranului mitropolit dr. Silvestru Morariu, ce ţine sus şi tare destinele religiei străbune şi ale naţiei sale române”.

Dar să revenim la relatarea lui Iraclie Porumbescu, trimisă cu grăbire familiei sale, la 27 apr./9 mai 1890:

 

În fârşit am venit din turneaua Frătăuţi, Hadik, Cernăuţi, Ruda şi iarăşi la casa mea în Frătăuţi. Astăzi la 4 şi jumătate ajunsei la patul meu, după ce, de la Ruda încoace, mai jumătate de drum venii pe jos, căci Ion al meu porni cu căruţa de acasă mai târziu de cum avea să pornească şi abia la crâşma spre Ruda mă întâlni, venind eu cu cei zece oameni de aici, ce fură şi cu mine la Cernăuţi, între care şi scriitorul şi vornicul. Reuţu fu încă, dară el avea bilet tour şi retour din Rădăuţi, merse deci de la Ruda mai departe la Rădăuţi, unde astăzi, sâmbătă, avea să mai asisteze la fărşitul conferinţei lor învăţătoreşti. Noi aşadară furăm 12 inşi la Cernăuţi, mai mulţi adecă, decât din orişice comună din Bucovina.

Eu, la Cernăuţi descălecai la părintele Leon Popescul, carele mă primi cu bucurie şi cu scuze sincere şi de părere de rău, căci fiind bolnav, n-a felicitat pre Măriorica, eleva sa, la căsătoria ei, îndatorindu-mă să o salut şi să vă salut pe amândoi cum mai frumos. Vru să-mi deie cafea, căci era după 4 oare d.a., însă eu mulţămii şi mă dusei la Biseniuse, care – fete şi mamă – îmi săriră cu bucurie înainte şi numai că nu mă îmbrăţoşară, că mă văd viind la ele. Îndată făcură cafea şi-mi dederă cu chifle şi brânză proaspătă de oi şi unt. De-acolo mă dusei să-l caut pe Hennel şi aflu că nu mai şede în cvartira sa cea de demult, pe strada Transilvaniei, şi aceea, deja de mai de un an de zile. Mi se zise acolo că ar şedea pe strada Armenească lângă Heck, amploiatul de la poştă. Mă dusei într-acolo să-l caut; nime însă nu-mi putea spune că unde ar fi şezând, fie Heck, fie Hennel. Întâlnii în acea stradă pe Lothi mergând la gimnastică şi auzind de la ea că Luisa şede imediat lângă halla de gimnastică, mă dusei cu ea. Şi aice-mi săriră mama cu ambele copile înainte…, mă priimiră cu pâne proaspătă, brânză şi unt cu bere bună, invitându-mă să mai vin mâne la ele la masă, ce şi Biseniusele aşijdere făcuseră.

De-acolo, fiind un pătrariu la nouă sara şi serenada cu conductul de facle avea să pornească, mă dusei la piaţa principală şi aceasta o găsâi îndesuită de lume, cu care de făclii, ce aranjerii le împărţeau între poporul de ţară, ce venise deja în număr destul de mare, şi între studenţii de la toate şcolile, punând conductul în ordine tot câte şese inşi întru un rând. Muzica orăşănească se afla în frunte, între purtători de felinare înalte, cred că preste 48, cu câte trei lumini într-un felinariu. Un ploton de poliţişti sta gata să plece înaintea muzicii, iară pompierii, înşiraţi pe de lături, ca să ţină conductul ordinea în mers, erau preste două sute.

La jumătate la nouă se auzi un săcăluş, semnalul ca conductul să plece. Un aranjeriu – ingineriul Andronic – strigă cu glas stentoric de pe terasa Casei orăşeneşti [= Primăria]: „Înainte!” – muzica intonă un marş şi conductul, carele-şi aprinsese deja făcliile, porni. Eu, ca să nu rămân în vălmăşagul mulţimii de lume şi să încap de timpuriu în interiorul ogrăzii metropoliei, făcui printre conduct, carele ţinea de la piaţa principală până la criminal [= penitenciar] întreaga lungă stradă, şi traversai pe lângă gimnaziu de-a dreptul la reşedinţă [mitropolitană]. Ajuns acolo printre toate ferestrile caselor deschise şi pline de dame, ca să vadă conductul, la porţile de fier ale ogrăzii metropoliei steteră jandarmi şi poliţişti, ca să nu lase pe oricine în ogradă. Trecui, se-nţelege, fără împiedecare înăuntru, sălutându-mă poliţaii milităreşti, şi văzui acolo banda militară, în ţinută de paradă, stând într-un cerc şi încunjurată de un alt cerc de felinare înalte, pe lângă pulte [= pupitre pentru partituri muzicale] cu note. Seminariştii şi „Armonia” formau alt cerc aproape de balconul reşedinţei, şi tot încunjuraţi de felinare. Pe balconul cel mare şi în toate fereştrile metropoliei se vedeau domni şi doamne, între care şi generalul Seracsiu şi alţi ofiţeri superiori.

Venea conductul sub bubuitul săcălâşurilor [= săcăluşurilor], ce erau postate lângă ţinterimul vechi, şi era impozant acest conduct, tetul [=capul] deja la poarta reşedinţei, iară capătul, până dincolo de universitate, încă nu i se vedea! Cum ajunse plotonul de poliţişti la poartă, muzica militară, cu capelmaistrul în mijloc, porni un marş, care începu cu acoardele lui Deşteaptă-te Române! – Eu stam între militari şi între corul vocal, cu căpitanul de Grecul, căpitanul Hrişcă şi locotenentul de la Roşiori Costin [bucovineanul Miron Costin] din România, venit anume cu femeia sa, la această festivitate, şi cu Modest Grigorcea, carii toţi mă avorbiră [= întâmpinară] frumos şi cu oareşicare deferenţă.

Aproape un pătrariu de oră ţinu până ce întră conductul de facle în spaţioasa curte a metropoliei şi era acest conduct atât de numeros, că sta faclă lângă faclă plină ograda, şi un şir încă şi afară de ogradă, pre lângă grilajele de fier. Metropolitul veni pe balcon şi cahalul de lume erupse în ura, să trăiască!

Frătăucenii mei, toţi cu facle în mâni, căscară gura deocamdată, apoi văzui că strigară şi ei ura, să trăiască! – După aceasta tăcu muzica militară şi intonă corul vocal un imn, dară cântarea-i era slabă, că n-au baritoni şi basişti. – Muzica militară cântă apoi uvertura din Wilhelm Tell, după aceea „Armonia” un imn rutenesc şi, în fine, banda militară un potpourri românesc. Eu nu aşteptai ultimul fârşit al serenadei, că mă dureau umerii grozav, luai noapte-bună de la domnii militari, mă pusei într-o birjă şi mersei la hotel Lamm să mânc ceva.

Acolo era ticsât de popi, preotese şi altă lume, care toată, când intrai, se întoarse spre mine şi care din care mă salută. Nu găsii loc unde să şed, aşa de ocupate erau toate scaunele, când vine un tânăr la mine, civil, cu un seminarist, şi mi se prezentară, primul ca Desanu din Arad, şi altul, compatriotul său, Pop. Primul îmi spuse că ar fi venit la nuntă, dar în acel timp s-a aflat la Arad. Beui, stând în picioare, un pahar de bere şi mă dusei, pe la 1/2 la 1 [= 121/2], acasă, unde bunul Popescu mă aştepta cu cina. Pe la 2 şi 1/2 ne culcarăm, dar eu dormii prea puţin…, bată-l naiba reumatism!

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI