„Fiecare chip luminat de rugăciune, fiecare lumânare aprinsă, fiecare oftat în taină la racla Sfântului Ioan cel Nou devine o mărturie vie a lucrării lui Dumnezeu în lume, prin sfinţii săi.” mărturisea anul trecut Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în cuvântul său la pomenirea Aducerii moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, arătând că cei ce participă la sărbătorile Bisericii nu sunt simpli spectatori, ci purtători de har ai unei tradiţii vii, ce dau sens şi conţinut praznicului prin credinţa smerită şi statornică.
Astfel, prima zi a manifestărilor hramului mare al ctitoriei muşatine din inima vechii capitale a Moldovei, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, s-a încheiat cu procesiunea care de şase ani se numără printre cele mai importante evenimente anuale organizate în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Ierarhi, clerici, monahi şi monahii, copii, tineri ori credincioşi trecuţi prin încercările vieţii s-au unit în seara zilei de 21 iunie 2026 în duh de pelerin şi au primit binecuvântarea Sfântului Ioan cel Nou, mângâietor, grabnic ajutător şi ocrotitor al acestor meleaguri de peste şase veacuri, păşind pe „Calea Sfântului”, pentru a reînnoi în inimi bucuria poposirii sale în Cetatea de Scaun a Moldovei la început de secol cincisprezece, dar şi emoţia întoarcerii acasă în 1783, după anii de pribegie în Polonia.
Dragostea faţă de smeritul şi înţeleptul neguţător ce a câştigat multe inimi atât prin curajul mărturisirii sale, cât mai ales prin nenumăratele binefaceri revărsate, şi râvna de a afierosi puţin timp lui Dumnezeu, prin rugăciune şi luare aminte la cele ce trebuie sporite ori care trebuie înnoite au înmulţit untdelemnul în candela sufletului tuturor pelerinilor ce au înfruntat soarele torid al celei mai lungi zile din an pentru a se bucura la final de blândeţea luminii soarelui în amurg.
Rememorând parcă momentul de odinioară când, prin purtarea de grijă a domnului Alexandru cel Bun, moaştele sfântului care a unit prin viaţa sa bineplăcută lui Dumnezeu şi prin cununa martiriului Trapezuntul, Cetatea Albă şi Suceava au poposit în Moldova, în Cetatea de Scaun, ori cel când, după 97 de ani de pribegie, prin osârdia episcopului Dositei Herescu, s-a întors acasă, racla cu moaştele Sfântului Ioan a fost purtată de preoţi şi mireni pe străzile oraşului ce a fost cândva capitala Moldovei, pe un traseu punctat de unsprezece opriri în locuri importante ale municipiului, unde s-au rostit ectenii.
Alaiul a fost întâmpinat de preoţi ţinând în mâini Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce, dar şi de numeroşi credincioşi din împrejurimi ori din diferite colţuri ale ţării şi reprezentanţi ai oficialităţilor locale.
Procesiunea a fost deschisă de icoana special împodobită a Sfântului Ioan, flancată de drapelul naţional şi stindardul Arhiepiscopiei, purtate de tineri îmbrăcaţi în straie naţionale. În spatele lor s-au înşiruit elevi seminarişti în stihare, care au purtat în procesiune Sfânta Cruce, ripide, felinare şi prapuri, urmaţi de voluntarii Centrelor de tineret din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR), filiala Suceava, ai Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Suceveni (ATOS), îmbrăcaţi în frumosul veşmânt popular, cu sânziene şi flori de câmp în mâini, şi de reprezentanţi ai comunităţii poloneze şi ucrainene îmbrăcaţi în portul specific.
Cu torţe aprinse în mâini, elevi de la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc şi de la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” din Fălticeni, precum şi cadre militare de la Unitatea Vatra Dornei au luminat calea, iar maici şi preoţi din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi-au adus la flacăra candelelor, în sunet de toacă şi clinchet de căţuie, prinosul de rugăciune către cel ce le este model de mărturisire a credinţei.
Au fost urmaţi de un amplu sobor de diaconi, parte dintre ei cădind drumul străbătut de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, tămâia binemirositoare împletindu-se cu parfumul suav al florilor de tei.
Racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou a fost purtată pe rând de preoţi călugări şi de parohie, dar şi de mireni îmbrăcaţi în cămăşi brodate cu motive tradiţionale, fiind străjuită de cadre ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava. Aceasta a fost urmată de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, de Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcop al Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, şi de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Printre cei care au însoţit procesiunea s-au numărat şi clerici din cadrul Centrului Eparhial Suceava, reprezentanţi ai celor cinci protopopiate ale eparhiei, stareţi şi stareţe de la mănăstirile bucovinene.
Organizarea procesiunii, care s-a bucurat de cea mai numeroasă prezenţă, aproximativ 20.000 de credincioşi însoţindu-l pe Sfântul Ioan, iar alte mii aşteptând de-a lungul traseului, a fost sprijinită de autorităţile locale, Poliţia Locală, Poliţia Rutieră Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Jandarmeria supraveghind deplasarea pe întregul eveniment. Mai multe echipaje SMURD au fost pregătite să intervină în caz de necesitate.
Prin amploarea sa, Procesiunea „Calea Sfântului” reprezintă o mărturisire publică a identităţii creştine, oglindind un alt îndemn al Arhipăstorului Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Calinic: „Fă-l pe Sfântul Ioan părtaş năzuinţei tale spre îndumnezeire, prin cinstirea moaştelor sale, care nu vorbesc, ci ard neputinţa, nu argumentează, ci convertesc împietrirea inimii.”
IRINA URSACHI
Comentarii