Nici bine nu s-a încheiat epopeea scandaloasă a bugetului naţional 2026, că PSD a început alt război, vrând să pună stăpânire pe agenda publică, să vadă lumea că e singurul partid care se zbate(?) să scape „ţărişoara” din criză şi să-i ajute pe „săracii Rromâniei”, ca urmare a început să ridice întreaga populaţie împotriva prim-ministrului căcpcăun Ilie Bolojan şi a guvernului din care însuşi PSD face parte: chiar dacă a semnat un acord de colaborare cu PNL şi coaliţia de guvernământ, iată că la nici un an îşi strânge jucăriile şi-şi anunţă plecarea „că nu se mai poate cu Bolojan-taie tot”. Unde pleacă? Nici el nu ştie!
Nu e deloc lipsit de interes să ne amintim: încă de pe vremea FSN social-democraţii s-au aflat într-o formă sau alta la Putere, fiind obişnuiţi să fie mereu la comandă, să-şi impună voinţa asupra aliaţilor, de aceea ideea lucrului în echipă, onoarea cuvântului dat, respectul pentru colegi… le-au lipsit şi încă le lipsesc cu desăvârşire.
Aici nu e vorba de absolut nicio reformă pregătită de către inşi competenţi, economişti şi sociologi ai PSD, ci doar de politicăreală frustrantă alimentată de televiziunile de casă – adevărate mahalale manipulatoare de zeci de ani. Din spatele scenei, însă, vine o bănuială neagră – PSD face jocurile lui Putin! Parcă e prea de tot!
Evident, niciun român nu va trăi mai bine după vânzoleala pesedistă, după aşa-zisa consultare a organizaţiilor PSD şi ieşirea de la guvernare. Niciun investitor străin nu va băga mai mulţi bani în economia românească, din contra, ci e doar o bătălie pentru imaginea de lider forţos a lui Sorin Grindeanu şi voturi pentru un partid aflat pe tobogan, bătălie care n-a putut fi câştigată niciodată astfel şi nu va fi nici acum.
Nu sunt singurul care observă că social-democraţii, încă de pe vremea FSN-ului şi a tandemului Iliescu-Năstase, sunt mari maeştri în organizarea unor importante lovituri politico-mediatice exact în momente de criză precum Târgu Mureş –1990, mineriadele 1990-1999, războiul din Serbia – 1999, Ordonanţa 13 – 2017…, dar, ghinion! Niciodată, dar absolut niciodată, n-au fost în stare să aibă pregătit din vreme pasul al II-lea. Ceea ce se va întâmpla şi acum: poate vor reuşi să dea jos guvernul, poate îl vor ostraciza pe Bolojan, vor scăpa de USR, nomina odiosa, dar după aceea niciun pesedist nu ştie ce va urma: vor da bir cu fugiţii din calea oprobriului public? Se vor ruga de PNL şi acelaşi Bolojan să refacă actuala coaliţie fiindcă singuri nu pot forma guvernul? Sau se vor asocia cu suveraniştii, ceea ce va marca sfârşitul social-democraţiei româneşti? În plus majoritatea parlamentară nu va accepta alegeri anticipate, aşa cum niciun Parlament de după 1989 n-a acceptat, ceea ce înseamnă că urmează căderea PSD din prima parte a eşichierului politic.
Câţiva analişti cred că Sorin Grindeanu se bazează pe cuvântul leordeanului Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, numai că imediat după demitere, PNL se va alinia în spatele lui Ilie Bolojan într-o mare coaliţie de dreapta, coaliţie care, oricum va fi, va câştiga alegerile viitoare, iar Thuma va avea aceeaşi soartă ca a celorlalţi schismatici liberali.
Pe vremuri, PSD avea câţiva strategi care au ţinut partidul pe locul I în alegeri şi în sondaje, iar cheia a fost întotdeauna aceeaşi: buget gras acordat propriului bazin electoral alcătuit din pensionari, fosta ţărănime cooperatistă, milioanele de asistaţi social şi sărăcimea cartierelor mărginaşe, a satelor a căror opţiune era păstrată prin mită electorală, promisiuni şi servicii manipulatoare moştenite de la tovarăşi. De aici replica: „Cu televizorul / aţi prostit poporul”.
Acum guvernul Bolojan se laudă că lucrează după reguli democratice, toate deciziile fiind supuse votului, iar PSD nu are nici prim-ministru, nici majoritate la Palatul Victoria, iar criza economică nu permite, cu toate sforţările, recapitalizarea ajutoarelor pentru săraci şi neajutoraţi, pentru primarii aducători de voturi. Singura opţiune: plecarea de la Palatul Victoria.
Naivitate la un partid de bază al României! Se aruncă cu capul înainte fără a avea un proiect de guvernare social-democrată, fără a-şi fi stabilit din timp „pasul al doilea” după dărâmarea propriului guvern.
Comentarii