Noi, ăştia de peste 40 de ani, am ajuns să fim învăţaţi de cei ce n-au prins vremurile dinainte de ’89 ca şi cum cei ce au trăit „societatea socialistă multilateral dezvoltată“ n-ar şti ce este comunismul şi cât de breaz a fost dictatorul analfabet Nicolae Ceauşescu, cel ce are pe suflet câteva sute de mii de ţărani ucişi (mulţi la ordinul lui) şi schilodiţi nu numai în perioada colectivizării. Să o numim epoca puturoşilor: au fost promovaţi în fruntea comunităţilor locale puturoşii satelor, ai instituţiilor, inşi buni de gură, dar cu carnet PCR.
Burghezo-moşierimii i s-au confiscat fabricile şi moşiile, iar ţăranilor li s-au luat pământurile primite de la Cuza şi de la regele Ferdinand prin reformele agrare din 1866 şi 1923, după jertfele din Războiul pentru Reîntregire. Li s-au luat grânele, plugurile, caii, boii şi căruţele, abuz pentru care pot depune mărturie eu însumi. După boi a plâns bunicul, care s-a şi prăpădit de scârbă, iar după Puica (iapa pur-sânge pusă după confiscare la trăsura noului primar) am plâns eu fiindcă numai pe mine mă primea călare. I-am plâns de milă după câteva luni: neîngrijită, ajunsese o mârţoagă costelivă dusă cu cârdul spre a fi aruncată la peşti în iazul de la Ciorsaci. Din fericire, în drum spre căsăpire, a văzut-o pădurarul şi a luat-o la Ocol, a îngrijit-o, având apoi cu ce se făli.
Cei mai înstăriţi au fost numiţi chiaburi şi trimişi în puşcărie sau la canal. Confiscarea s-a făcut sub controlul ofiţerilor sovietici comandanţi de raion, de regiune şi chiar de comune, cu arma în mână, iar nesupuşii au fost schingiuţi de activişti, bătuţi până la sânge şi aruncaţi în faţa porţilor. Cel mai adesea, fără suflare, ca moş Toader.
În locul primarilor aleşi, de obicei ţărani harnici şi gospodari, au fost numiţi puturoşii satelor, săriţi degrabă în tabăra partidului muncitoresc, adică a comuniştilor, cei ce din pricina lenei şi a beţiilor trăiau în sărăcie. Tot ei ajunseseră preşedinţi de întovărăşiri şi cooperative agricole de producţie făcute după modelul colhozurilor sovietice. Aşa s-a distrus agricultura românească, grânarul Europei.
Şi acum aflăm de la tineri că nu mai puteam de bine sub comunism, iar pe mine mă strânge în spate: Alimentarele aveau din când în când adidaşi (copite de porc), fraţi Petreuş (pui vineţi sub un kg) şi takimuri (pui-tacâm numai cu gheare şi gâturi). Carnea, laptele, pâinea, zahărul, uleiul, benzina, gazul… erau pe cartelă, iar pentru a le primi pierdeai ore, zile întregi la cozi.
– Stimabili compatrioţi, care habar nu aveţi de comunism şi de Ceauşescu, vi-i aşa de greu să-i întrebaţi pe părinţi şi bunici cum o duceau înainte de 1989 sau regretând şi preamărind comunismul dovediţi că aţi rămas de căruţa vremurilor?
Nu sunt singurul care-şi aduce aminte de acele zile! S-au şters din memorie necazurile, durerile, nedreptăţile, abuzurile activiştilor de partid, lumea paralelă în care ne trăiau conducătorii PCR în palatele, vilele confiscate de la burghezo-moşierime ori în noile vile, cabane înţărcuite cu sârmă ghimpată în care petreceau departe de ochii clasei muncitoare. S-au reţinut în memorie doar apartamentele primite de la partid (multe din prefabricate igrasioase) închiriate pe sume mici şi locurile de muncă pentru fiecare.
Nimic despre şcoală, despre clasele în care se aflau pe peretele din faţă portretele viu colorate ale „eroului naţional“? Nimic despre programele şcolare politizate la peste 40%, despre organizaţiile obligatorii de şoimi ai patriei, pionieri şi UTC? Nimic despre învăţământul de partid săptămânal obligatoriu? Nimic despre alungarea din licee şi facultăţi a fiilor de chiaburi şi a fiilor de părinţi neînscrişi la CAP ca subsemnatul? Nimic despre admiterea în învăţământul superior pe bază de dosar de cadre, nimic despre marginalizarea intelectualilor şi excluderea celor „cu dosar nesănătos“ de la promovare şi din programele doctorale precum subsemnatul…? Fiindcă PCR promova doar inşi loiali.
Societatea românească a mai cunoscut manipulări odioase pe vremea bolşevicilor, apoi a FSN imediat după lovitura de stat din 22 decembrie 1989, dar niciuna atât de venal-ticăloasă precum glorificarea unui regim mincinos şi criminal ca acela ceauşist!
Comentarii