Din 6 noiembrie 2025, la Jecza Gallery Bucureşti – Piaţa Presei Libere, se bucură de prezenţa profesioniştilor penelului, a artiştilor plastici şi a iubitorilor de artă expoziţia „Topologii fractale ale infinitului”, o expoziţie ce aduce în dialog lucrările artiştilor Constantin Flondor şi Mirel Vieru, într-un concept curatorial aparţinându-i criticului de artă şi curatorului independent Maria Rus Bojan, stabilită de mulţi ani în Amsterdam.
În textul pe care Maria Rus Bojan l-a semnat în întâmpinarea vernisajului se spune: „Expoziţia a fost concepută ca o platformă de dialog intergeneraţional, ce înscenează o conversaţie între doi artişti de vârste şi sensibilităţi diferite, dar complementari în ce priveşte modul de investigare al dinamicilor şi geometriilor complexe, ce reproduc la scară umană ordinea intrinsecă a universului. Articulată ca un spaţiu ce privilegiază noi perspective de înţelegere, expoziţia cartografiază topologiile fractale recurente din creaţiile ambilor artişti, relevând procesul de transformare continuă al relaţiei dintre idee şi formă, în compoziţii picturale ce reverberează semnificaţii universale.
În lucrările maestrului Constantin Flondor, natura însăşi devine o desfăşurare fractală – o evoluţie ce se repetă necontenit printr-o expansiune infinită către noi tărâmuri ale cunoaşterii. Construind o punte între realitatea imediată şi universul nesfârşit, topologiile fractale prezente în picturile sale sunt reflecţii abstracte ale unui proces creativ, bazat pe observaţiile şi cercetările sale îndelungate despre regulile şi principiile matematice ce guvernează creşterea în natură.
Încă de la începutul carierei sale, în anii 1960 şi până azi, grădina este pentru Flondor teritoriul de experimentare al preocupărilor sale conceptuale, un topos al intersecţiilor privilegiate, unde geometriile mentale şi reprezentările directe se împletesc în compoziţii rafinate, de o estetică inconfundabilă.
Corpul de lucrări selectate pentru această expoziţie reflectă curiozitatea permanentă a artistului de a contempla natura, de a lucra în natură şi cu natura însăşi, într-un demers de înţelegere profundă a ordinelor implicite şi explicite ce reconstruiesc plenitudinea lumii prin înfăşurări şi desfăşurări de sensuri noi.
O abordare similară o regăsim şi în creaţiile recente ale mai tânărului artist Mirel Vieru. Peisajele sale imaginare, aflate într-o evoluţie continuă, surprind profunzimea şi complexitatea infinită a fractalilor, producând imagini care evocă atât vastitatea cosmică, cât şi detaliul microscopic.
Seria de lucrări din această expoziţie combină fragmente vizuale, tăiate şi recompuse, ale unor picturi anterioare, menite să chestioneze conceptul de „geometrie a incompletului”. Fiecare compoziţie este rezultatul unui amplu proces de recompunere, relevând o geometrie instabilă, alcătuită din fragmente decupate şi recontextualizate, unde timpul şi spaţiul se suprapun, iar sensul se multiplică. Fără să urmărească restaurarea unui întreg pierdut, artistul îşi propune o (re)construire a unei noi ordini vizuale, bazate pe însăşi tensiunea dintre ruptură şi continuitate.
Într-o epocă a relativismului şi a nihilismului, aceste demersuri artistice de căutare a armoniilor universale devin unelte preţioase pentru reconfigurarea unei noi filosofii a sensului – una care celebrează deschiderea, pluralitatea şi formele plenitudinii infinite. Fiecare pânză din această expoziţie schiţează o geometrie deschisă, un dialog între ceea ce a fost şi ceea ce poate fi, între amintire şi prezent, între formă şi absenţă, unde ritmul şi discontinuitatea devin principii de compoziţie.
Fragmentul – nu este o lipsă, el conţine în sine întregul, îl evocă, îl destabilizează. În această logică de reproducere infinită a topologiilor fractale, pictura acestor artişti articulează o veritabilă hartă a memoriei, o arhitectură a rupturii şi o poetică a reconstrucţiei.”
Din prezentarea protagoniştilor acestui eveniment artistic, o reţinem pe aceea făcută artistului Constantin Flondor, originar din Bucovina şi nu cu mult timp în urmă prezent cu creaţii în expoziţia dedicată de Muzeul Naţional al Bucovinei grupului „Prolog” aflat în anul 40 al existenţei sale:
Constantin Flondor este o figură centrală a avangardei postbelice din România. El a fost co-fondator al colectivelor artistice 1+1+1 (1966–1969), Sigma (1969–1981) şi Prolog (activ din 1985), grupuri care au explorat intersecţiile experimentale dintre artă, ştiinţă şi pedagogie.
În calitate de director şi co-fondator al unui program educaţional progresist la Liceul de Artă din Timişoara (1969–1975), Flondor a contribuit la formarea unei noi generaţii de artişti, integrând matematica, cibernetica şi principiile constructiviste în educaţia artistică vizuală. Din 1993, a fost de asemenea profesor invitat la şcolile de vară din Beratzhausen, Germania, continuându-şi angajamentul faţă de învăţarea colaborativă şi schimbul de idei.
Practica artistică a lui Flondor este profund influenţată de gândirea constructivistă şi de un interes riguros pentru sisteme şi algoritmi. Atât în lucrările sale individuale, cât şi în proiectele colective, fiecare element funcţionează ca o unitate de date într-o ecuaţie vizuală amplă, rezultând compoziţii simultan raţionale şi poetice. Lucrările sale investighează adesea relaţia dintre formele para-arhitecturale şi mediul lor, explorând modul în care structurile interacţionează cu spaţiul, lumina şi percepţia.
De-a lungul unei cariere de mai multe decenii, Flondor a reuşit să unească arta, ştiinţa şi pedagogia, propunând un model de practică artistică atât analitică, cât şi contemplativă – o încercare de a descifra lumea, rămânând totodată deschis misterului ei. (După „Modernism”, tabloid de artă&stil)
Comentarii