În ultimele săptămâni, în pieţele globale, se manifestă o majorare a plasamentelor în active considerate „sigure”, precum aurul, moneda elveţiană sau cea japoneză, dar şi unele mai riscante, precum criptomonedele.
Tendinţa este pusă pe seama incertitudinilor referitoare la modul în care marile bănci centrale vor gestiona politicile lor monetare pentru a evita scăderea economică, în timp ce inflaţia se află pe un trend descendent. Un alt motiv care stimulează cererea de „refugii” sunt conflictele armate din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi creşterea tensiunii în cazul Taiwanului.
Majorarea cererii de metal galben, cei mai mari cumpărători fiind cei instituţionali, precum băncile centrale, au ridicat cotaţia unciei la începutul săptămânii la un record de 2.135,39 dolari iar preţul gramului de aur calculat de BNR a urcat la maximul istoric de 303,8212 lei, mai mult cu peste 12% faţă de sfârşitul anului trecut. Marcările de profit şi reglarea portofoliilor au făcut ca metalul galben să scadă vineri la 1.993 – 2.033 dolari, astfel că preţul gramului a coborât la 300,4044 lei.
Joi, a venit rândul monedei elveţiene să se aprecieze la 0,94 – 0,945 franc/euro, la circa opt ani după ce Banca Naţională a Elveţiei a surprins prin renunţarea la plafonul de 1,20 franc/euro. În piaţa locală, cursul a atins, în aceeaşi zi, un maxim istoric de 5,2769 lei. La sfârşitul săptămânii, media a coborât la 5,2613 lei, iar în următoarea perioadă se aşteaptă atingerea unor noi recorduri.
Volatilitatea cursului euro, principala armă a BNR în lupta cu inflaţia, s-a rezumat la culoarul 4,9672 – 4,9681 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9677 lei. Culoarul de tranzacţionare la nivelul întregii săptămâni s-a îngustat la 4,966 – 4,97 lei.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,25 la 6,24%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,38 la 6,37%.
În perioada analizată, Finanţele au atras 1,5 miliarde lei, faţă de un volum programat de 500 milioane, la un randament mediu anual de 6,43%, iar titlurile sunt scadente în octombrie 2026. La o altă licitaţie cu scadenţa în iunie 2024, statul s-a împrumutat cu 500 milioane lei, cu un randament de 6,04%/an.
Săptămâna aceasta, Trezoreria a programat patru licitaţii cu titluri de stat care au scadenţa în ianuarie 2026, cu o valoare de 575 milioane lei, în octombrie 2028, în aprilie 2030 şi în octombrie 2033, fiecare cu o valoare de 460 milioane lei.
Euro a scăzut de la aproape 1,09 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0724 dolari, la sfârşitul ei, când pieţele americane s-au închis la 1,0764 dolari. În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut, joi, la 4,6140 lei, dar a scăzut vineri la 4,6059 lei.
Aprecierea bancnotei verzi a survenit după publicarea unor date pozitive venite din partea pieţei muncii americane, unde a scăzut şomajul, care ar putea determina Rezerva Federală să întârzie momentul începerii procesului de reducere a dobânzii de politică monetară.
Media lirei sterline a încheiat săptămâna la 5,7949 lei, faţă de 5,7886 lei, la începutul ei.
Bitcoin a crescut vineri până la 44.367 dolari, mai sus cu circa 14% faţă de începutul săptămânii. Ethereum a urcat, la rândul său, până la 2.402 dolari. La sfârşitul săptămânii tranzacţiile se realizau în culoarul 43.628 – 44.025 dolari, respectiv 2.334 – 2.359 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 8 decembrie.
Comentarii