Alfabetar de pandemie (şi nu numai)

Lenea dăunează grav sănătăţii

Credulitate. „Credula res amor est”. Când iubeşti, eşti dispus să crezi, să accepţi orice.

Drac. – Iubitule, mă doare spatele…, cred că de la aripile de înger. – Şi când te doare capul e de la coarnele de drac?!

Dragoste. „Pentru a face dragostea să dureze, îţi trebuie mai multă minte decât pentru a iubi, a cuceri o femeie: trebuie să etalezi în fiecare zi comori, fantezii, laude nebănuite; iată de ce femeile frumoase «de pică» n-au pricinuit niciodată pasiuni îndelungate, pe când frumuseţi oarecare, ba chiar femei urâte, dar pline de spirit şi graţie, şi-au păstrat iubiţii lângă ele. De altfel, femeilor frumoase li se pare că este de ajuns ca ele să se arate în lume, ca să şi placă, să convingă, cucerească, subjuge.” (Balzac)

Femei. Femeile bune ajung in rai, cele rele ajung pretutindeni. (Dorel Schor)

Hăbăuc. „De tot aparte zămislirea în limba română a voroavei «hăbăuc», căreia rar îi mai vine azi rândul la rostire, dar peste care dăm în scrierile mai vechi: «Muierea era foarte isteaţă…, iar bărbatul era un hăbăuc ca vai de el” (Ioan Pop Reteganul). Forma actuală, hăbăuc, este rodul unei alianţe între «năuc» şi maghiarul dialectal habóka, pe care lingviştii o numesc contaminare. Întâlnim vorba la Sadoveanu: «Ceasuri întregi umbla ca un hăbăuc prin cocioaba lui şi cerceta lucrurile rămase pe urma celei ce fugise». Când nou-născutul hăbăuc s-a întâlnit cu «zăpăcit», n-au rezistat încrucişării nici ei, îmbogăţind vocabularul limbii române cu «zăbăuc», după cum ne încredinţează Zaharia Stancu în «Desculţ»: «Popii au cerut ajutorul prefectului şi prefectul a dat ordin jandarmilor să-i aresteze pe zăbăuci». Dacă pentru «a zăpăci» obârşia e ceţoasă, probabil un vechi cuvânt slav, pentru «năuc» ea e limpede: slavonul neukm. Zice poporul creator: Desfă, puică, ce-ai făcut / Şi-mi dă drumul să mă duc, / C-am ajuns ca un năuc.” (C. Voinescu)

Inimă „Nu ştiu dacă inima mea ori a altor femei este plină de dăruire şi generozitate, dar ştiu că inima bărbaţilor e monotonă în laşitatea ei” (F. Paturier)

Iordan. În cadrul sărbătorilor religioase de iarnă, în care apar personaje mascate, întâlnim obiceiul iordănitului constând, printre altele, în aruncarea cu bulgări de zăpadă în persoanele aflate pe stradă. Ulterior, s-a născut expresia „a umbla cu Iordanul”, cu înţelesul a spune vorbe goale, a fabula, a se ţine de lucruri neserioase, a minţi, a amăgi, a zăpăci, care este altceva decât tradiţionala procesiune religioasă de Bobotează. În toate aceste ritualuri, unele cu origini precreştine, cum sunt cele ale „mascaţilor”, rolul important este purtarea măştii, masca devenind un simbol al terorii, al groazei, al anxietăţii induse. În folclorul românesc, Mascaţii sunt cete de urători, deghizaţi, care umblă din casă în casă, cântând, recitând, jucând şi adresând gazdelor urări pentru noul an. Dansul mascaţilor, cu evidente funcţii rituale, reprezintă lupta dintre bine şi rău. Măştile purtate, având un caracter grotesc, dizgraţios, sunt confecţionate din pânză, blană şi piei de animale, lemn, coarne, fiind împodobite cu panglici multicolore, bucăţi de sticlă colorată, oglinzi. În localitatea Ruginoasa din judeţul Iaşi, măştile sunt gros căptuşite, pentru a rezista loviturilor în tradiţionala Bătaie de la Ruginoasa.” (Dan Toma Dulciu)

Întreţinere (cerebrală). „Staţi în preajma oamenilor pozitivi. Fiţi activi. Nu deveniţi leneşi, pentru că dăunează grav sănătăţii. Implicaţi-vă tot timpul în diverse activităţi, pentru a vă menţine mintea alertă. Beţi ceai verde. Beţi cafea, moderat, dar beţi! (evitaţi nesul). Beţi vin, dar nu mai mult de un pahar pe zi. Hidrataţi-vă mintea. Oamenii care beau zilnic suc proaspăt au cu 76% mai puţine şanse să se îmbolnăvească de Alzheimer. Cantitatea mare de polifenoli, antioxidanţi găsiţi în fructe, protejează creierul de boală. Mâncaţi multe fructe şi legume (evitaţi mâncărurile grase, care diminuează abilitatea celulelor nervoase de a comunica între ele). Nu evitaţi oul. Oul conţine vitamina B, care obligă celulele nervoase să ardă glucoza, cea mai importantă sursă de energie a creierului. Oul conţine şi antioxidanţi şi acizi graşi omega-3, care menţin impulsurile nervoase la ritmuri optime. Râdeţi. Luaţi-vă o pauză de la problemele cotidiene şi râdeţi. Chiar şi anticiparea râsului scade stresul cu 39% până la 70%! Râsul este extrem de bun şi pentru inimă. Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează în creier în timpul somnului. 7 ore sunt obligatorii. Nu vă mai uitaţi la TV în exces (două ore pe zi sunt îndeajuns). Nu citiţi ziare în exces. În schimb, citiţi cât mai multe cărţi. Spălaţi-vă bine pe dinţi: toate bacteriile care se strâng în gură ajung în sânge şi apoi la organele vitale, inclusiv la creier.” (Barbara Strauch, jurnalist la „The New York Times”, autoarea cărţii „Viaţa secretă a creierului adulţilor”)

Narcisism. „Mama îmi spunea mereu: atenţie, fetiţo! Din cauză că îţi plac prea mult băieţii, tu petreci prea mult timp în faţa oglinzii. Astfel vei ajunge să te placi prea mult pe tine însăţi. Ceea ce nu-i deloc recomandabil pentru o fată care, în fond, nu urmăreşte altceva decât să se mărite.” „După aproape 50 de ani de singurătate, am ajuns să-i dau dreptate mamei…” (O confesiune anonimă, pe Net).

Pană. Când un bărbat însurat are iniţiativa de a aprinde o lumânare? Pentru cine? Cum adică?! Atunci când e o pană de curent.

Paradox. Femeile pot depista, instinctiv, orice minciună rostită de un bărbat, şi asta în câteva secunde. Dar ele vor continua să creadă, naiv, în acele diete şi produse-minune care promit că le ajută să slăbească 10 kilograme în 5 zile.

Rebreanu (Emil). „El s-a înscris în 1914 la şcoala Militară de Artilerie din Odorhei (Târgu-Mureş), de unde a fost trimis pe front imediat ce a izbucnit războiul. Corespondenţa sa dezvăluie că statutul de ofiţer îi aducea un venit bun, iar permisiile le folosea pentru a-şi revedea familia. Misiunile îndeplinite pe front i-au adus decoraţii şi avansări în grad. Totuşi, din corespondenţa lui cu fratele Liviu (viitorul mare scriitor – n.a.) se poate observa că viaţa militară avea multe neajunsuri: «Sunt singurul român din tot regimentul şi poate cel mai năcăjit. Duc mereu lipsă, lipsa celor mai elementare lucruri, căci ajutor nu capăt de nicăieri, iar eu nu pot să mă ajut. Avem speze multe. Trebuie să ne cumpărăm toate de cari avem nevoie, cari toate costă parale. Apoi, nu mi-e asigurat traiul de toate zilele, căci bani căpătăm puţini, iar de foame nu putem pieri». La aceste lipsuri s-au adăugat traumele trăite în prima linie: moartea unor colegi şi pierderea auzului. Din toate acestea, Emil a învăţat să se resemneze. Compania din care făcea parte Emil Rebreanu a ajuns pe frontul românesc în august 1916. Nu mai avea nicio veste despre fratele Liviu şi starea sa psihică nu era bună deloc. Mărturisea acest aspect în scrisorile trimise familiei, dar şi iubitei sale, Titi. La Ghimeş, a locuit în casa lui Iosif Crăciun. Corespondenţa din această perioadă îl arată pe Emil total deznădăjduit, mai ales că în două luni îi muriseră trei fraţi. Pe 10 mai 1917, i-a trimis o scrisoare surorii sale, Miţi, pe care a semnat-o cu pseudonimul «Ubald». Îi dezvăluia, voalat, intenţia de a dezerta, însă familia nu i-a înţeles mesajul. În noaptea dintre 10 şi 11 mai 1917, încercând să treacă graniţa, Emil a fost prins de o patrulă. Imediat a fost judecat, degradat şi condamnat la moarte prin spânzurare, pe 14 mai 1917. Decizia a fost semnată de generalul Karg, nume pe care Liviu Rebreanu îl păstrează în romanul «Pădurea spânzuraţilor». Trei ani mai târziu, pe 14 mai 1920, Liviu Rebreanu a ajuns la Ghimeş pentru a găsi mormântul fratelui dispărut şi a îndeplini ultimele dorinţe testamentare ale acestuia. Astfel, romancierul şi-a găsit liniştea de a scrie despre drama unei conştiinţe lucide – fratele lui – care nu a putut face compromisul de a lupta împotriva conaţionalilor.”

Râs. Care este, după Bulă, opusul sexului? Râsul, deoarece el este „ha, ha, ha!” în vreme ce sexul este „ah, ah, ah!”.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI