Unitate prin cultură

Străveche vatră de cultură românească, importantă în plan naţional şi internaţional, clădită de iluştri înaintaşi, Fălticeniul contemporan se străduieşte (şi reuşeşte) să menţină viu focul la care ne încălzim spiritele şi ne formăm ca oameni. Urbea de pe Şomuz a fost duminică, 24 septembrie, gazda unei întâlniri de elită, simbolică pentru unitatea prin cultură a românilor din ţară, din Chişinău, din Cernăuţi.

Iniţiativa a aparţinut cenaclului „Nicolae Labiş” şi preşedintelui acestuia, profesorul şi scriitorul Constantin Bulboacă, cel care şi-a asumat răspunderea pentru întâlnirea cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi”. Dar a fost mai mult decât atât, s-au reunit cenaclul gazdă, cenaclul „Vocea generaţiilor” din Chişinău, membri ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB) „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, reprezentante ale Societăţii „Doamnele Române” din străvechea capitală a Bucovinei, reprezentante ale Societăţii Scriitorilor fără Frontiere de la Iaşi, scriitori din Suceava, reprezentanţi ai CIL şi ai altor entităţi culturale, membri ai cenaclurilor „Nectarie” din Vama, „Ţara de Sus” din Câmpulung, ai Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor şi ai Filialei SCLRB din Vatra Dornei, ai Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, ai Bucovinei şi Ţinutului Herţa” din Dorohoi, ai cenaclului „Erupţii dolheştene”.

Participanţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, după datină, cu flori şi cu deosebită căldură de gazde, prof. Codrin Benţa, directorul Colegiului Naţional „Nicu Gane”, şi Constantin Bulboacă cu echipa sa. Cu îndreptăţită mândrie, directorul a prezentat colegiul, o unitate reprezentativă a învăţământului românesc, ce a sărbătorit de curând 150 de ani de existenţă, unde s-au format ilustre personalităţi ale culturii româneşti, unde şi astăzi se realizează performanţe deosebite, sub deviza „Educaţie şi cultură”. Ne-au reţinut atenţia biblioteca, expoziţiile pictorilor Mihai Gavril şi Radu Bercea, expoziţia omagială „Arc peste timp”.

 Manifestarea literară s-a desfăşurat sub semnul bucuriei de a ne fi regăsit întru poezie şi muzică, sub semnul luminii şi al culorilor din frumoasele tablouri cu flori ale poetei, ziaristei şi pictoriţei Gutiera Prodan din Chişinău. Ne-am unit glasurile în acordurile Imnului României, am ascultat cuvintele poemului dedicat României Mari, în interpretarea autorului, Constantin Bulboacă. Ana Onică din Chişinău a prezentat activitatea cenaclului înfiinţat în urmă cu 3 ani şi care se înscrie deja cu două prestigioase festivaluri, şi-a prezentat colegele, a citit din creaţia proprie un eseu dedicat limbii române şi poezie. A primit un dar din partea cenaclului „Nicolae Labiş”, tablouri semnate de Mihai Gavril, şi a oferit o cupă simbolică gazdelor. Fiecare conducător de cenaclu şi asociaţie prezent a primit un tablou cu chipul lui Nicolae Labiş, un gest deosebit de generos din partea fălticenenilor. Au recitat din creaţiile proprii Tatiana Burdea, Marcela Şeptilici, Olga Tudor Maţarin, autoare de poezie pentru copii şi cantautoare, Gutiera Prodan (cu poezie de calitate), cu prezentarea unui proiect interesant „Cărţi pentru şcoala ta”, în sprijinul întăririi studiului limbii române. Din partea puternicei echipe de la Cernăuţi, poetul şi ziaristul Nicolae Şapcă, vicepreşedinte al SCLRB „Mihai Eminescu”, a exprimat emoţia revederii cu colegii din cenaclul „Maşina cu poeţi” şi cu scriitorii din Chişinău, a prezentat-o pe Elena Nandriş, vestita fostă primăriţă a satului martir Mahala, vicepreşedinta Societăţii „Doamnele Române”, sufletul mişcării culturale din localitate şi nu numai. Microfonul a fost preluat de cunoscuta jurnalistă („care doineşte în publicistică”, după N. Şapcă) şi scriitoare Maria Toacă, preşedinta Societăţii „Doamnele Române”, un condei cu har deosebit. Vorbitoarea s-a referit la importanţa activităţii unor cenacluri (inclusiv Flacăra), la patriotismul promovat prin asemenea manifestări şi la un proiect de suflet, realizat cu sprijinul DPRP din România: CD-ul „Cred în fericire” al jurnalistei şi cantautoarei Carolina Jitaru, o voce deosebită în peisajul cultural al Bucovinei. Au citit poeme reuşite Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Botnariuc (despre dragoste, toamnă şi lumină), poetul şi jurnalistul Vasile Carlaşciuc (un impresionant poem dedicat unui cuplu ce a trecut prin război, acest flagel care ne urâţeşte vieţile şi nu se mai termină).

Dorin Misichievici precizează printr-un poem interogativ că „vederea este românească”, Eliza Seleţki exprimă bucuria de a fi trecut graniţa „acasă de acasă” sau „Am venit de la mama pân la mama”, având norocul de a nu fi împuşcată, ca cei care au dorit să rămână români, în 1941, la Lunca. Dumitru Zeidel, din Mahala, poetizează simplu şi cu patos despre locurile natale. O puternică impresie a produs Carolina Jitaru, interpretând cu vocea sa excepţională trei dintre cele 15 cântece de pe CD, textele aparţinând unor mari poeţi: Mihai Eminescu, Vasile Tărâţeanu, Grigore Bostan, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Arcadie Suceveanu, Vasile Bîcu, Nicolae Şapcă, Vitalie Zâgrea. În ce priveşte muzica, zece sunt compoziţii proprii. Toate textele poartă mesaje profunde, pe care interpreta ştie să le valorizeze. Nicolae Şapcă a rostit un poem despre toamnă, probând calităţile sale de sonetist. Poeta şi epigramista Elena Mândru de la Iaşi, preşedinta SSFF, a venit însoţită de scriitoarea Maria Apetroaiei, vicepreşedinte (subsemnata m-am alăturat, din aceeaşi postură, dar şi ca vicepreşedinte al ASATD Vatra Dornei), de Marian Mândru, prieten al cuvântului frumos. Elena Mândru a destins atmosfera cu epigrame şi catrene, a vorbit despre activitatea societăţii, despre calităţile şi defectele românilor. Maria Apetroaiei este prozatoare şi poetă şi a ales lectura unui poem reuşit. Un text cu caracter social şi unul umoristic a rostit poetul Aurel Lungu din Dorohoi. Preşedintele asociaţiei amintite, prof. dr. Vasile Adăscăliţei, a adus un elogiu patriei şi a realizat o interesantă şi bine documentată analogie între vechile târguri Dorohoi şi Fălticeni. Col. r. Ioan Abutnăriţei, preşedintele filialei Vatra Dornei a SCLRB, s-a referit la Fălticenii care nu au făcut parte din Bucovina, dar au sprijinit unirea acestei provincii cu România. Prof dr. Luminiţa Reveica Ţaran din Câmpulung Moldovenesc opinează că întâlnirea „Maşinii cu poeţi” se desfăşoară în faţa „Zeului Cultura” şi citeşte un poem, poeta Gabriela Braha s-a referit la „starea de sărbătoare a poeziei” (după N. Stănescu) şi a citit un poem propriu despre timp, poetul Valerian Bedrule a închinat două poeme dragostei, prozatorul Vasile Aioanei îl aminteşte pe Adrian Dinu Rachieru, cu recentul volum „Emisfere de Bucovina”, cu sublinierea „Bucovina trebuie să comunice”. Inspirată a fost şi alegerea opiniei lui Marin Gherman „Din punct de vedere cultural, Bucovina este unită” şi prezentarea poeziei proprii despre Bucovina. Din partea cenaclului „Nectarie”, preşedintele executiv, Ioan Mugurel Sasu, a prezentat succint activitatea desfăşurată timp de 12 ani în cadrul cenaclului, revista „Surâsul Bucovinei”, a citit inspirate catrene. Poeta Limona Rusu a recitat un poem pentru Bucovina şi unul pentru bărbaţi, Luminiţa Ignea, poetă prozatoare, autoare de haiku, a poetizat reuşit despre libertate şi unitate. Moderatorul cenaclului „Maşina cu poeţi”, scriitorul sucevean Constantin Horbovanu consideră că în acest cadru s-au întâlnit toţi moldovenii, „urmaşii lui Ştefan cel Mare”, citeşte epigrame şi cugetări din ciclul „Însemnări de trecător”. Poeţii suceveni Graţiela Herghelegiu, George Sauciuc, Lucian Ioniţă au prezentat creaţii proprii; a fost prezent şi poetul Vlad Sibechi. De o nobilă politeţe, gazdele au intervenit în final. Distinsa prof. Mioara Gafencu a mărturisit că „poezia vorbeşte în noi” şi că în această zi am sorbit „din lumina frumuseţii”. Au citit poezie Maria Mitocaru, Lenuţa Rusu, Maria Creţu, Viorica Cornea, Paula Drăguşanu, Costel Bephu, Gh. Varganici a adresat un salut Ioan Caulea. Cu proză ne-au reţinut atenţia Saveta Vărvăreanu, Vasile Moroşanu, cu poezie pentru copii, Coca Maria Udişteanu. Eseul „Caprele” al lui Gabriel Todică a probat subtilitatea autorului. Prof. Puiu Creţu ne-a delectat cu o horă, la flaut (suntem în anul Ciprian Porumbescu) şi amfitrionul a încheiat cu poemul „Anonim”.

A fost o întâlnire luminoasă, ca ziua de toamnă în care ne găseam, densă, complexă, mustind de respect pentru cuvântul românesc, pentru neam, pentru zidirea prin frumos.

PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI,

filiala UZPR Iaşi