Le preferăm exotice

Potrivit unor informaţii recente ale Institutului Naţional de Statistică (INS), aflăm că un român consumă lunar 4,2 kg de fructe. (Aşadar, dacă vă simţiţi sub această medie statistică, e cazul să pricepeţi că alţii, din preajmă, consumă mult mai multe fructe, precum Tarzan sau…) În contextul în care nu de ieri de azi suntem ademeniţi să cumpărăm cât mai multe fructe româneşti, nu doar fiindcă ar fi mai bune ca altele, dar şi spre a sprijini producătorii autohtoni, un român consumă lunar 1,3 kile de mere (altfel spus, câteva mere…) şi… 130 de grame de prune. Deşi, nu doar teoretic, suntem în plin sezon al fructelor româneşti! În schimb, reiese din cifre că preferăm „fructele exotice”. Dar nu este vorba chiar despre rodii, curmale ori smochine (cumva la modă până acum un secol şi ceva), nici despre kiwi, mango, papaya, fructul dragonului ori fructul pasiunii, ci despre „tradiţionalele” banane, portocale şi mandarine. Din calculele toamnei 2023 reiese că e vorba despre aproape un kil de banane lunar, plus 700 de grame de portocale şi/sau mandarine pe stomac de român. De ce preferăm astfel de „fructe exotice”? Pare-se că, în primul rând, deoarece sunt mai ieftine decât altele. În al doilea, pare-se că, pentru o largă categorie de persoane care le-au jinduit până în 1990, acestea (bananele, portocalele, mandarinele) încă reprezintă „fructul oprit” la care apoi au căpătat dezlegare. Cât (şi) despre prune, aflăm de la INS că se constată o mai mare intenţie autohtonă de consum pentru gemuri (fruct plus zahăr plus aditivi). Iar de la OMS (citat într-un articol de ieri), pentru alcool, categorie în care ne situăm în topul european (fără a fi pusă la socoteală şi ţuica gospodărească, făcută acasă)…