Sâmbătă, 1 aprilie, la împlinirea a 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, a avut loc pomenirea celor ucişi atunci pentru dorinţa de a trăi în patria mamă, în libertate şi credinţă.
La ora 17:00 a început slujba Parastasului, la care au slujit clerici ai mănăstirii şi din satul Putna. Apoi, au depus coroane şi jerbe de flori reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, Primăria Straja, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români – filiala Suceava.
A urmat un recital de cântec şi poezie al Grupului vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la liceul „Ion Nistor”, dedicat celor ucişi în 1941.
Primarul comunei Straja, dl Mihai Juravle, a vorbit despre transformarea poienii de la Fântâna Albă într-un mare mormânt pentru mii de români ucişi pentru că le-a fost dor de ţară, de libertate, de credinţă.
Dna Cristina Puha, director adjunct al Liceului „Ion Nistor”, a vorbit despre rugăciunea pentru cei ucişi, care primeşte răspuns.
Părintele stareţ al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a prezentat mesajul dlui Gheorghe-Florin Cârciu, Secretar de stat al Departamentului pentru Românii de pretutindeni: „1 Aprilie 1941 este o zi de tragică amintire pentru poporul român. În urmă cu 82 de ani, la Fântâna Albă au fost ucişi peste 3.000 de români, când au vrut să treacă în România, după anexarea Nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică. Vom păstra vie memoria acestora şi sacrificiul pe care l-au făcut pentru a putea fi pentru totdeauna lângă cei de acelaşi neam”.
Sfinţia sa a amintit că din 2019 nu s-a mai putut merge la Fântâna Albă, la faţa locului. La comemorarea din anul 2018, s-a făcut propunerea să se deschidă un punct de trecere a frontierei care să permită accesul direct la locul Masacrului, care este foarte aproape de graniţă – în prezent se poartă discuţii pentru realizarea trecerii de frontieră Fântâna Albă – Climăuţi. Tot atunci s-a făcut promisiunea ca în manualele de istorie va fi prezentat Masacrul de la Fântâna Albă, fapt care nu s-a întâmplat până în prezent.
În final, a exprimat nădejdea că o veche dorinţă, aceea de a se ridica o biserică pe locul masacrului, va fi împlinită cândva.
***
După semnarea pactului Ribbentrop – Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Numeroşi români bucovineni au fost arestaţi, omorâţi, deportaţi, bisericile au început să fie închise, aşa încât multe familii au început să treacă noua graniţă şi să vină în România.
Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului – Pătrăuţii de Sus, Pătrăuţii de Jos, Igeşti, Crasna, Ciudei, Budineţ, Cireşul, Crăsnişoara Veche, Crăsnişoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordăneşti – au plecat către România, fiind decişi mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane şi steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităţilor sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc. Ajunşi în apropierea graniţei au fost întâmpinaţi cu foc de mitraliere. După încetarea focului, răniţii rămaşi în viaţă au fost aruncaţi împreună cu cei morţi în gropi comune. Cei care au reuşit să fugă au fost căutaţi în împrejurimi, astfel încât foarte puţini participanţi au rămas în viaţă. După două luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia şi Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supravieţuind deportării.
În 1 aprilie este comemorată Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna a fost sfinţit pe 2 iulie 2018. Întregul ansamblu – care cuprinde poarta monumentală, troiţa de piatră, cişmeaua, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi atunci – are o încărcătură profundă şi un mesaj simbolic. Poarta este trecerea, troiţa marchează locul jertfei; aşezată înaintea porţii, arată că cei ucişi au căzut în faţa locului de trecere în România cea iubită, care li s-a făcut totodată şi loc de trecere spre libertatea adevărată, în Dumnezeu, pentru că cişmeaua este simbolul vieţii care izvorăşte din jertfa lor.
Portalul a fost realizat de mănăstire pe locul unei troiţe ridicate la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă, la iniţiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. (Mănăstirea Putna)
Comentarii