Prăznuirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la Mănăstirea Putna

> Vineri, 2 iulie, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a fost sărbătorit în mod special la Mănăstirea Putna, întâia sa ctitorie şi necropolă domnească

În ziua de 2 iulie, la ora 7, a început slujba Acatistului Sfântului Ştefan cel Mare, după care, la ora 8.20, stareţul mănăstirii, împreună cu părinţii mănăstirii şi cu credincioşii prezenţi, a întâmpinat pe gospodarii din vetrele folclorice ale judeţului Suceava în sunet de clopote şi de bucium. Numele acestora din urmă sunt următoarele: Grupul vocal “Flori de măr” din Râşca, coordonator: dna Mihaela Grădinaru; Grupul folcloric “Străjerii” din Dolheştii Mici, coordonator: dl Gheorghe Ciocârlan; Grupul folcloric “Obcina Stânişoarei” din Mălini, coordonator: dl Vasile Ungureanu; Grupul vocal “Bogdana” din Bogdăneşti, coordonator: dl Mihai Botezat; Corul din Salcea, coordonator părintele Ionel Doru Budeanu; Grupul elevilor premianţi de la Colegiul Naţional de Informatică „Spiru Haret” Suceava, coordonator: dna prof. Matei Tatiana. În fruntea lor s-au aflat dl preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi dl vicepreşedinte al CJ Niculai Barbă.

Părintele stareţ Melchisedec Velnic i-a întâmpinat cu următoarele cuvinte: „Bine aţi venit la sărbătoarea Măriei Sale. Sunt 517 ani de la trecerea sa la cele veşnice, dar şi 517 ani de când el s-a înveşnicit în conştiinţa acestui popor. În anul acesta serbăm şi 150 de ani de când Mihai Eminescu, Slavici, Ciprian Porumbescu şi generaţia numită «România Jună» a organizat la Putna primul Congres al Românilor de Pretutindeni. Serbarea din acest an se numeşte «Continuitatea unui ideal». Nădăjduim că idealul tinerilor şi al românilor de la 1871 să se regăsească şi în sufletul românilor de astăzi. Vă invităm să participaţi împreună cu noi şi să formăm Oastea Măriei Sale. Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”

La ora 8.45 a început slujba Sfintei Liturghii, la care au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Calinic a vorbit despre râvna Sfântului Ştefan cel Mare de a ctitori biserici lui Dumnezeu şi de a apăra dreapta credinţă în ţara sa:

„Întreaga domnie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt este străbătută de un puternic filon religios, dar nu în sens pasiv şi accentuat mistic, ci în sens de slujire, adică de activare a credinţei prin faptele iubirii. Pur şi simplu, în contextul istoriei naţionale, chipul domnului polarizează în jurul său toate energiile, în timp ce domnul însuşi se lasă călăuzit de Dumnezeu şi de Cuviosul Daniil Sihastrul, la sfatul căruia, pentru fiecare luptă purtată, indiferent de rezultat, ridica o biserică.

Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului naţional, un simbol al dreptăţii şi responsabilităţii faţă de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării şi devotamentul faţă de supuşii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credinţă şi jertfelnicie.

Greutăţile pricinuite de pierderile aduse ţării de numeroasele războaie, durerile cauzate de gută şi de rana de la picior nevindecată – primită, încă din tinereţe, într-o luptă de la Cetatea Albă –, precum şi podagra care l-a chinuit în ultimii doi ani ai vieţii, sunt cele care i-au încercat viaţa până la strămutarea sa la cele veşnice, în ziua de 2 iulie 1504. Astfel, a trecut la Domnul cel care a fost numit de Papă «atletul lui Hristos», înconjurat fiind de iubirea şi de preţuirea sinceră a familiei, a sfetnicilor, a oştenilor şi a întregului popor, adică de toţi cei «care-l cinsteau ca pe un părinte al tuturor». Însuşi medicul străin Matteo Muriano, cel care l-a îngrijit în ultimii ani de suferinţă, scria că domnul moldovean «este un om foarte înţelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supuşii săi, pentru că este îndurător şi drept, veşnic treaz şi darnic».

Aceste cuvinte confirmă, ca şi scrierea lui Neagoe Basarab adresată fiului său Teodosie, că încă din vremea slăvitului voievod Ştefan cel Mare principiile de domnie erau practicate în Ţările Române în spiritul umanismului creştin, pe care-l va proclama mai târziu Erasmus de Rotterdam, şi nu în spiritul secularizatei politici postulate de Machiavelli, specifice de altfel Occidentului latin.

Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare este sfânt şi a fost sfânt, pentru că aşa l-au socotit românii vreme de cinci sute de ani. Sfânt este pentru faptele sale cele multe şi mari, pentru smerenia, dreptatea şi credinţa sa. Prin credinţa şi faptele sale, el şi-a făcut numele nemuritor şi şi-a asigurat slava cea veşnică”.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, mai multe coruri au cântat pe scena amenajată lângă altarul de vară al mănăstirii: corul de eleve „Ascensio” de la Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu” de la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosiţe Marta şi Maria” Hagimus, Căuşeni, din Republica Moldova, Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus. Pe lângă acestea, Corala Sfântului Leontie a interpretat „Altarul Mănăstirii Putna”, pe versurile lui Vasile Alecsandri şi muzica de Ciprian Porumbescu.

A urmat ceremonia militară, în cadrul căreia au depus coroane la mormântul Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare delegaţi de la ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Prefectura Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Structurile Ministerului Afacerilor Interne din Suceava, Asociaţia obştească „Ştefan cel Mare şi Sfânt” – Republica Moldova, Consulatul General al României la Cernăuţi, senator Ion Stan, Primăriile comunelor Putna, Straja, Vicovu de Jos, Voitinel, veteranii de război şi Asociaţia Cultul eroilor, Liceul „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români.

În cadrul ceremoniei militare au defilat următoarele trupe: Garda Drapelului de luptă al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Bogdan Vodă” Suceava, Plutonul de onoare al Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni, Plutonul de onoare al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, Garda de Onoare a Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

 La final, în cuvântul său de mulţumire, stareţul Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a menţionat că evenimentele de anul acesta sunt prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la prima Serbare a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Mănăstirea Putna, în 1871. Serbarea de la Putna – 150 se desfăşoară sub titlul „Continuitatea unui ideal”. În cadrul Serbării, la Praznicul Sfântului Ştefan cel Mare s-au publicat: un volum de documente, „Serbarea de la Putna, 1871. Publicistică, documente, amintiri”, broşura „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”, volumul de poezii „Imnele Putnei”, al lui Ioan Alexandru, revista „Cuvinte către tineri”, numărul XIV/2021, revista „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”.

Totodată, vorbind despre expoziţia deschisă la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al Mănăstirii Putna, a amintit un cuvânt dintr-o scrisoare din 2 iulie 1871 a studenţilor români: „Sentimentul limpede şi curat ca raza soarelui care zace în inima şi pieptul Junimii Române, acesta îi va face pe aceştia de neînvins”. Apoi a continuat: „Tineri români, vă rog să luaţi aminte şi să vă siliţi şi voi, junimea de astăzi, ca în 15 august, când vom serba 150 de ani de la congresul lui Eminescu, Slavici, Porumbescu, Xenopol, Teclu şi toţi cei care au fost prezenţi, să fiţi, dacă nu mai mult, măcar la înălţimea tinerilor de la 1871. Serbarea se cheamă «Continuitatea unui ideal». Să nu părăsim idealul, adică dragostea de neam şi de patrie, ci să ne cinstim sfânt-strămoşii noştri”.

Protos. GHERASIM SOCA

Foto: Mănăstirea Putna