Secvenţierea genomului SARS-CoV-2 la USV, primele rezultate:

În judeţul Suceava, virusul este mai apropiat de cel din Spania

Prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a declarat sâmbătă, la News Bucovina, că cercetătorii universităţii au reuşit secvenţierea genomului SARS-CoV-2. Din primele informaţii, care urmează să fie şi confirmate, virusul din judeţul Suceava are caracteristici mai apropiate de cel din Spania.

El a explicat că demersul cercetătorilor suceveni a fost făcut pentru a cunoaşte „adversarul”, respectiv cum acţionează SARS-Cov-2, virusul care determină boala Covid-19, pentru a putea oferi tratamente adecvate în lupta cu boala şi informaţii esenţiale în ceea ce priveşte dezvoltarea unui vaccin.

Când intri în luptă trebuie să-ţi cunoşti adversarul

„Atunci când intri într-o luptă e bine să-ţi cunoşti adversarul. Noi am intrat în luptă fără să ne cunoaştem adversarul. În primul rând la nivel mondial s-a întâmplat asta, dar uşor-uşor cei de la nivel internaţional au început să-l cunoască mai bine, în timp ce în România îl cunoaştem în continuare foarte puţin şi apelăm la cunoştinţele şi rezultatele celor din vest sau din China, unde a apărut iniţial, deşi secretomania e destul de mare acolo” a declarat Dimian.

El a spus că necunoscutele sunt inclusiv în zona de testare.

„Noi testăm pe baza unor proceduri internaţionale, pe care nu le-am verificat niciodată. Dacă anumite gene sunt detectate în urma procesului de testare, trebuie să mă asigur că acele gene nu au suferit mutaţii îndeajuns de mari, astfel încât să nu constatăm că avem un test negativ, deşi este real pozitiv” a spus Dimian.

Universitarul a arătat că din secvenţierea făcută de cercetătorii suceveni nu s-a constatat însă acest lucru şi că genele oarecum specifice acestui virus nu au suferit mutaţii atât de mari încât să nu poată fi detectate la testare.

La o probă, 33 de mutaţii faţă de virusul din China

El a spus că la o probă analizată s-au identificat 33 de mutaţii faţă de virusul original din China.

„Sigur că o parte dintre aceste mutaţii au fost făcute de parcurs. Dacă la noi virusul a ajuns din Italia, o parte din mutaţii au fost făcute acolo, dacă a ajuns din Spania, de asemenea” a spus Mihai Dimian.

Profesorul universitar a subliniat că un prim aspect legat de acest virus este să fie cunoscut, iar în funcţie de mutaţiile suferite să se constate dacă acţiunea lui este mai severă sau mai puţin severă, pentru a se oferi tratamente adecvate.

De unde a venit virusul la Suceava?

O altă întrebare la care va răspunde această cercetare este de unde a ajuns virusul în judeţul Suceava.

El a arătat că până acum s-au analizat 63 de probe, fiind selectate iniţial 93 care îndeplineau condiţiile cerute, care să acopere o răspândire cât mai mare atât ca vârstă, tip de severitate, distribuţie între genuri.

„Am identificat 292 de mutaţii pe aceste 63 de probe, iar cea mai mare a fost cu 33 de mutaţii” a spus Dimian.

În baza de date internaţională sunt, în prezent, 51 de probe din România, din 57.000 existente acolo, iar cercetarea USV a vizat până acum doar judeţul Suceava, urmând ca, în baza proiectului câştigat, să se analizeze probe din întreaga ţară. Astfel, numărul probelor din România va fi deja dublat. Aceste probe trebuie comparate cu mii de alte probe din lume, pentru a se stabili asemănările.

„Am comparat cu câteva probe şi suntem mai apropiaţi de Spania, decât de Italia, cum ne-am fi aşteptat. Este posibil ca noi, care aveam o mare grijă pentru Italia, şi opream la graniţă pe toată lumea şi îi carantinam, am lăsat în anumite zile libere Spania, să fii venit acele câteva cazuri, iar din acele cazuri, de fapt, să se fi răspândit mai mult în această zonă” a spus Dimian.

El a mai arătat că patru probe analizate au conexiune cu Germania, iar probele conectate cu Spania au şi conexiuni cu Italia, dar Spania e cea mai apropiată de structura virusului din judeţ.

„Reinfectările” sunt reinfectări reale?

Mihai Dimian a mai declarat că un alt aspect cercetat vizează problema reinfectărilor şi dacă este posibil ca în anumite cazuri să se producă reinfectări prin mutaţiile suferite de virus.

„Am constatat că există unele cazuri în România, dar este greu de spus dacă aceste cazuri din România sunt cu adevărat reinfectări. În Coreea de Sud, toate cazurile declarate de reinfectare s-a dovedit în final că nu erau de fapt chiar reinfectări, ci erau anumite testări contaminate, la început, când nu se ştia, şi drept urmare nu au confirmat acest lucru” a spus universitarul sucevean.

Zona şi tratamentul specific

Mihai Dimian a explicat că cercetarea are ca principal scop identificarea formei de tratament, care să fie aplicat în funcţie de forma virusului existent în zonă.

„Astfel de mutaţii pot conduce la forme uşor diferite de virus, iar atunci şi abordarea noastră este alta. De asemenea, aceste date pot fi corelate cu severitatea bolii şi putem să constatăm că anumite mutaţii generează o formă mai severă, iar atunci când testezi verifici dacă la gena respectivă există o mutaţie, pentru a şti cum evoluează boala în continuare, că mă duc către o formă severă sau către una medie, lucru care depinde şi de organism, dar poate depinde şi de virus” a adăugat universitarul.

Totodată, Mihai Dimian a arătat că trebuie să se verifice în ce măsură mutaţiile suferite de virus sunt specifice teritoriului României sau sunt grupuri de mutaţii care s-au întâlnit individual într-o altă ţară, dar, împreună se întâlnesc doar aici.

El a spus că nu poate estima când ar putea apărea un vaccin, dar că important este să fie găsit un tratament pentru această boală.

Acum ştim ce căutăm!

Mihai Dimian a mai spus că, în ceea ce priveşte prezenţa virusului în judeţul Suceava, va trebui făcută o analiză, ca în Spania sau Italia, a unor probe de apă din noiembrie, decembrie sau ianuarie, să se vadă dacă există în apă urme ale acestui virus.

„Acum ştim ce să căutăm şi vom putea răspunde, parţial, la această întrebare” a spus Dimian.

El a arătat că o concluzie interesantă a cercetării este că virusul pare că în judeţul Suceava a venit din zona Spaniei. El speră să fie şi confirmată concluzia, considerând că lucrurile s-au întâmplat în felul acesta pentru că Spania nu intrase atunci în stare de urgenţă, iar graniţele României cu Spania nu fuseseră închise. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: