Mănăstirea Putna – 554 de ani de la fondare

Tablou M-rea Putna 1757 (cea mai veche imagine a Putnei)

  S-a întâmplat acum 554 de ani. Când pe valea Putnei nu se cunoşteau nici sate, nici aşezări, ci poate doar sihaştrii din păduri care-şi înălţau rugile către Dumnezeu. S-a întâmplat fondarea Mănăstirii Putna, printr-un om al lui Dumnezeu.

La vremea aceea, ne spune Letopiseţul Ţării Moldovei de la Grigore Ureche, după ce a izbândit în asediul cetăţii Chilia, Ştefan cel Mare, „în al zecelea an al domniei sale, în anul 6974 [1466], iulie 10, au început a zidi mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu şi a Preacuratei Maicii Fecioarei Maria”. Era cea care se va numi „mănăstirea lui cea dragă” unde se vor odihni pe veci el şi familia sa, şi unde îl vor vizita generaţii şi generaţii de români.

Dar cum a ales Ştefan cel Mare locul Mănăstirii Putna? Există două tradiţii, la fel de frumoase, care arată întemeierea mănăstirii sale de suflet ca un gest binecuvântat de Dumnezeu.

Prima dată, Ion Neculce, în a lui „O samă de cuvinte”, relatează: „Ştefan vodă cel Bun, când s-a apucat să facă mănăstirea Putna, a tras cu arcul dintr-un vârf de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde a ajuns săgeata, acolo a făcut prestolul, în altar”. Până astăzi se păstrează în muzeul Mănăstirii Putna bucata din paltinul în care Ştefan cel Mare a nimerit cu arcul. De asemenea, arheologii au mai găsit la temelia altarului Mănăstirii Putna un păhăruţ de candelă, ce ar fi putut să conţină sfinte moaşte, pus acolo de ctitorul ei pentru binecuvântarea locaşului său de veci.

A doua tradiţie aparţine egumenului Vartolomei Măzăreanu, cel care a scris o „Istorie pentru Sfânta Mănăstire Putna”, în care plasează gestul fondator al lui Ştefan cel Mare în contextul vizitei la chilia lui Daniil Sihastrul de pe valea Putnei. Acest sihastru se povesteşte că a văzut o ceată de îngeri cu făclii aprinse, cântând deasupra locului unde se va întemeia Mănăstirea Putna, iar un înger i-ar fi tâlcuit vedenia astfel: „Bine să ştii că întru acel loc, unde ai văzut îngeri luminaţi, robul lui Dumnezău, Ştefan voievod, fără zăbavă va să facă o sfântă mănăstire, foarte iscusită, întru numele Precuratei de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioarei Mariei şi va aşeza întru acea mănăstire mulţime de călugări, ca să proslăvască pe Dumnezeu şi pe Precurata lui Maică”. Ştefan cel Mare a primit astfel cu bucurie gândul pus de Daniil Sihastrul la inima lui şi a zidit Mănăstirea Putna pe locul unde se arătaseră sfinţii îngeri cântând. Şi această tradiţie fondatoare are un sâmbure de adevăr, dacă ne gândim că cercetările arheologice din anii 1982-1982 au revelat existenţa unor morminte a cinci sihaştri la temelia vechii Case Domneşti de la Mănăstirea Putna. Osemintele acestor cuvioşi, spunea Patriarhul Teoctist, erau „galbene şi frumoase de-ţi venea să le săruţi”, iar ele îndreptăţesc ideea că pe locul Putnei se poate să fi existat o veche sihăstrie înainte, de unde şi vedenia lui Daniil Sihastrul cu acei „îngeri cântând cu făclii aprinse”.

Şi de ce lucrurile vechi parcă nu se învechesc, ci devin mai vii, mai autentice odată cu trecerea timpului? De ce o mănăstire medievală nu devine ceva perimat, uitat în coşul istoriei, ci un fel de tezaur, de patromoniu al sufletului şi al simţirii româneşti? Pentru că mănăstirile istorice poartă cu ele veacuri de rugăciuni şi gânduri înălţate către Dumnezeu, veacuri de memorii, de oameni şi de emoţii ale celor care i-au călcat pragul. Nu degeaba un vizitator al Putnei lăsa, în 1982, în cartea de oaspeţi a mănăstirii următoarea mărturisire: „La Putna ar trebui să venim în fiecare an, ca să nu uităm să plângem româneşte”.

Aşa s-a scris începutul Mănăstirii Putna, acum 554 ani, prin pana cronicarilor şi prin mâna lui Dumnezeu.

Ierodiacon IUSTIN T., Mănăstirea Putna

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: