Recenta apariţie editorială a lui Vasile I. Schipor, Bucovina de lângă noi. Viaţa ştiinţifică, literară şi artistică, vol. I–II, Iaşi, TipoMoldova, Colecţia „«Opera omnia», Cartea de istorie”, MMXIX, 900 + 635 p., reuneşte în cele două tomuri ale sale un număr de texte provenind din perioada 1993-2018, având ca model, între altele, şi Memorialul de ziaristică al lui Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius, lucrare care adună mărturii ale activităţii acestuia din perioada 1927–1933, în care „i-a fost dat autorului să ia contact, să cunoască şi să gloseze [un] crâmpei de istorie contemporană”.
Cunoscut ca autor, între altele, al unor lucrări de interes precum Bucovina istorică. Studii şi documente (2007); Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina (1811–1918). Contribuţia lor la propăşirea cultural-naţională a românilor bucovineni (2016; lucrare care a obţinut Premiul „Dimitre Onciul” al Academiei Române), în care a dat, pe deplin, proba acribiei în cercetarea ştiinţifică, adunând „materialele mărunte” dintr-un mare număr de periodice, fără a epuiza, însă, lista acestora, precum şi din câteva arhive private, unele foarte greu de găsit astăzi, Vasile I. Schipor are credinţa, aici, în primul rând, că face un act de salvare a acestora de la risipire, oferind utilizatorului zilei de mâine, sub presiunea „epocii postadevărului”, (re)instalându-se, insidios şi samavolnic, în această parte a lumii, surse noi, date şi informaţii folositoare pentru o mai bună înţelegere a unui sfert de secol tumultuos din istoria noastră foarte recentă, în al cărei prim-plan se află Bucovina şi evoluţia sinuoasă a procesului de renaştere a cercetării ştiinţifice academice privind destinul acestei străvechi provincii româneşti, o instituţie a modernizării – Centrul de Studii „Bucovina”, înfiinţat la 6 septembrie 1992 şi devenit, în 31 ianuarie 2007, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, precum şi cercetătorul contemporan, „modest aprinzător de lumânări în templul culturii naţionale”, cum îl definea Vasile Bogrea pe „intelectualul modern”, mai mereu aflat, la noi, „subt [neprietenoase] vremi”.
Sub formă de recenzii, articole, cronici, documentare, referate, memorii de activitate, eseuri, interviuri, acestea au fost publicate, cele mai multe, în diverse periodice locale, regionale şi centrale din România: „Analele Bucovinei”, „Anuarul Colegiului Naţional «Eudoxiu Hurmuzachi»“ din Rădăuţi, „Anuarul Muzeului Literaturii Române” (Iaşi), „«Codrul Cosminului». Analele ştiinţifice ale Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava, seria Istorie», „Revista de istorie socială” (Iaşi), „Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România”, „Viaţa românească” (Bucureşti), „Dacia literară” (Iaşi), „Bucovina literară”, „Scriptum”, „Verchovyna”, „Convorbiri didactice” (Suceava), ,„Revista română” (Iaşi), „«Septentrion». Foaia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina” (Rădăuţi), „«Apă vie». Almanahul tuturor românilor” (Timişoara), „7 zile bucovinene”, „Observatorul de Bucovina” (Rădăuţi), „Crai nou” (Suceava).
Unele articole au apărut în câteva periodice, îndeosebi româneşti, de peste hotare: „Glasul Bucovinei” (Cernăuţi–Bucureşti), „Revista de istorie a Moldovei” (Chişinău), „«Mesager bucovinean». Revistă de cultură a bucovinenilor de pretutindeni», serie nouă (Cernăuţi–Bucureşti–Rădăuţi–Chişinău), „«Ţara Fagilor». Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni (Cernăuţi–Târgu-Mureş), „Libertatea cuvântului” (Cernăuţi), „Euromedia «Bucovina» –BucPress (Cernăuţi), „Der Südostdeutsche” (Augsburg, Germania), „The New America” (Cleveland, SUA.).
Câteva texte (eseuri, cuvântări ocazionale, referate, memorii de activitate), inedite, sunt publicate abia acum.
Prin marea bogăţie de date şi informaţii, lucrarea Bucovina de lângă noi. Viaţa ştiinţifică, literară şi artistică prezintă un real interes nu doar pentru istoria instituţiilor, istoria mentalităţilor, istoria literară şi, în general, pentru istoria culturii din Bucovina, ci, în egală măsură, pentru sociologia şi antropologia culturii. Multe dintre materialele bogate şi diverse de aici ilustrează, între altele, interesul cercetătorului pentru observaţia socială, ca metodă de lucru, urmărind constant ideea de cultură şi emanciparea socio-culturală a oamenilor („umanităţii”) din Bucovina, tradiţiile culturale şi, totodată, procesul de schimbare socială de aici.
Volumul întâi al lucrării reuneşte articole publicate în perioada 1993–2008, într-o structură ofertantă, cuprinzând nouă capitole: I. Autori bucovineni; II. Oameni şi cărţi; III. Lucrări fundamentale; IV. Periodice bucovinene; V. Periodice româneşti cu interes pentru Bucovina; VI. Evocări; VII. Aniversări; VIII. Memoria documentelor; IX. Anul „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500” în Bucovina. Un cuvânt-înainte, Destinul Bucovinei istorice, un studiu introductiv, Viaţa ştiinţifică, literară şi artistică din Bucovina la început de secol şi mileniu, o notă asupra ediţiei şi o postfaţă rotunjesc oferta acestui tom. Textele provenind din această perioadă poartă, toate, la sfârşit menţionarea periodicului în care au văzut, mai întâi, lumina tiparului, dar, uneori, şi alte informaţii utile. Unele texte, regăsite în acest volum, au avut mai întâi, ca „discursuri de escortă”, un alt statut (cuvânt-înainte/prefaţă, postfaţă la diverse lucrări), statut menţionat, de asemenea, la sfârşitul acestora.
VASILE DIACON
Comentarii