Membrii cubului nostru, al pensionarilor din Rădăuţi, au primit cu bucurie propunerea de a asista la o activitate în cadrul căreia să vorbim despre personalitatea compozitorului bucovinean Ciprian Porumbescu. Mai ales că ne aflam în preajma zilei sale de naştere,14 octombrie 1853.
Doamna preşedinte Ana Marcu a făcut mobilizarea membrilor noştri, şi aşa am ajuns ca sala clubului să devină neîncăpătoare.
Deschizând manifestarea culturală, doamna Ana Marcu a precizat tema şi câteva repere din viaţa şi activitatea compozitorului şi patriotului Ciprian Porumbescu. Apoi mi-a dat cuvântul mie, care m-am ocupat de pregătirea acestei manifestări.
Am precizat că în cadrul activităţii voi aborda şase probleme: datele sale biografice, precizarea studiilor generale şi superioare, creaţia muzicală, participarea la marea adunare de la Putna din vara anului 1871, activitatea în cadrul Asociaţiei Studenţeşti „Arboroasa” şi dragostea dintre el şi Berta Gorgon, dragoste neîmpărtăşită de aceasta. Chiar în apropierea sediului nostru se află o clădire pe care este pusă o placă memorială că acolo a trăit între anii 1901 şi 1940 Berta Gorgon.
Unele din problemele propuse de mine erau cunoscute de o serie de participanţi, de aceea am insistat pe creaţia sa muzicală concretizată în cele peste 250 de lucrări în diferite forme şi genuri muzicale cu care a îmbogăţit tezaurul muzical al României, şi nu numai. Am precizat că în anul 1880 a finalizat la Stupca „Balada pentru vioară”.
Am arătat apoi că dragostea sa neîmplinită a revărsat-o în compoziţiile: „Resignation”, „Te-ai dus, iubit-o”; „Dorul”; „Reverie”, „A căzut o rază lină.” Am insistat asupra acestora pentru că nu erau cunoscute. Le-am spus că Berta s-a căsătorit c-un farmacist şi, după moartea acestuia, s-a stabilit în Germania. Acolo a murit în anul 1947, la vârsta de 86 de ani.
Ciprian a cunoscut-o pe Berta pe 21 iulie 1878, când avea 17 ani. A caracterizat-o succint: „Apariţie romantică, graţioasă, cu ochi albaştri ca viorelele”.
A făcut studii muzicale temeinice cu personalităţi ale epocii: Carol Miculi, încă de la şase ani, Simion Maier, Ştefan Nosievici, Anton Valentin, Isidor Vorobchievici (la Cernăuţi), Anton Bruchner, Frantz Krenn (la Conservatorul din Viena).
M-a bucurat că unii participanţi au dat detalii despre serbarea de la Putna şi despre activitatea lui Ciprian de dirijor de coruri, precum şi despre „Colecţiunea de cântece sociale pentru studenţii români”, care cuprindea lucrări de referinţă pentru toţi românii, nu numai pentru studenţii români de la Viena, cum sunt: „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul Unirii”, „Pe-al nostru steag e scris Unire“ şi „Altarul Mănăstirii Putna”. La vremea aceea ziarele îl asemuiau cu Johann Straus şi Frantz List.
Doamna Rodica Strateciuc a început să intoneze „Cântecul gintei latine” şi imediat au urmat-o toţi participanţii. Sala clubului a răsunat de glasurile lor.
Aga Ghiţă, Ana Marcu, Rodica Strateciuc, Ion Burciu şi Marin Pesclevei s-au angrenat într-o discuţie despre romanul „Cânta la Stupca o vioară”. A fost o adevărată plăcere să-i asculţi în ce cuvinte frumoase au relatat pasaje desprinse din această lucrare interesantă. Menţionez şi faptul că întreaga activitate s-a desfăşurat pe melodia „Balada”, care a fost transmisă în surdină. Asta datorită domnului Marin Pesclevei. A fost suficient ca domnul Ghiţă Aga să pomenească şi despre prof. Paul Leu, care a scris o monografie despre compozitor, ca discuţiile să se încingă iarăşi.
Şi în loc de deznodământul activităţii, a fost un punct culminant. Lăsând toate treburile deoparte, Adrian Şindilaru a venit numai pentru a ne recita poezia „Baladă pentru Ciprian”, creaţie proprie. De fapt n-a recitat-o, ci a declamat-o ca un artist. În colţurile ochilor ne-au apărut lacrimi, iar furtunoasele aplauze cu care a fost răsplătit, au izbucnit cu putere.
O părere foarte interesantă au avut câţiva dintre noi, îmbrăţişată de toţi: cântecul lui Ciprian Porumbescu să redevină imnul României. Am considerat că este o foarte bună părere.
În final am hotărât ca în cel mai scurt timp să organizăm o excursie în judeţ, iar comuna Ciprian Porumbescu să fie în traseul nostru. Iar noi când ne propunem ceva, sigur va fi dus la îndeplinire.
În continuare, grupul nostru cameral a făcut repetiţie pentru că suntem invitaţi la Milişăuţi, unde va avea loc „Festivalul gospodinei ucrainene”, iar noi vom evolua pe scenă.
Închei cu precizarea că întreaga activitate s-a desfăşurat sub privirile scrutătoare ale lui Ciprian Porumbescu, care ne privea dintr-o fotografie expusă pe peretele clubului nostru.
Text şi foto, prof. GH. DOLINSKI
Comentarii